Tensiuni majore pe scena politică după revizuirea INS a datelor despre economia anului 2024. Fostul premier și actualul președinte al Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, îl acuză pe șeful Executivului, Ilie Bolojan, de manipulare și îi cere să prezinte public toate explicațiile privind corecțiile statistice.
Context: ce a stârnit disputa politică
Potrivit lui Marcel Ciolacu, reevaluarea făcută de Institutul Național de Statistică a modificat semnificativ imaginea economiei din 2024. El spune că, în primă fază, INS a indicat o creștere economică de 0,4%, apoi a corectat la 0,7%, pentru ca în prezent să arate că economia ar fi fost „pe minus”.
„Prima oară am zis că avem creștere economică de 0,4%. Au venit și m-au corectat și au spus că avem 0,7%. (…) Acum vin, după doi ani, și spun că n-a fost pe plus, a fost pe minus”.
Ciolacu afirmă că, în perioada mandatului său, economia nu a fost resimțită ca intrată în recesiune și consideră că schimbarea de perspectivă asupra anului 2024 a apărut abia după revizuirea INS. În opinia sa, diferențele dintre estimările inițiale și ultima variantă publicată au alimentat confuzia în spațiul public.
Reacția lui Marcel Ciolacu și mesajul către premier
Fostul premier a lansat un atac direct la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, susținând că autoritățile încearcă să „acopere realitatea” prin comunicări neclare. El solicită explicații coerente și transparente pentru schimbările operate în statistici și cere prezentarea deschisă a ipotezelor și ajustărilor tehnice care au dus la noile cifre.
„Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul!”
Mesajul lui Ciolacu mizează pe ideea că încrederea publicului depinde de felul în care sunt comunicate revizuirile. În timp ce primele raportări au creat percepția unei creșteri, cifrele actualizate ar sugera contrariul, ceea ce, spune el, necesită lămuriri imediate din partea Executivului. În plus, fostul premier subliniază că aceste schimbări au impact direct asupra dezbaterilor despre buget, salarii și investiții.
În același registru, Ciolacu insistă că, indiferent de motivul revizuirilor, comunicarea trebuie să fie „onestă și completă”, fără formulări ambigue. Termeni esențiali precum „revizuire statistică”, „creștere reală” sau „contracție economică” ar trebui explicați pe înțelesul tuturor, împreună cu efectele lor asupra nivelului de trai.
Dincolo de disputa politică, miza rămâne modul în care datele revizuite vor fi înțelese de cetățeni și de mediul de afaceri. Revizuirile statistice apar frecvent în toate economiile, pe măsură ce se adună informații suplimentare și se actualizează bazele de date; tocmai de aceea, modul de prezentare a acestor corecții este crucial pentru a evita percepția de manipulare.
În perioada următoare, dezbaterea politică este așteptată să continue, pe fondul cererilor de clarificare și al presiunilor pentru publicarea detaliilor metodologice. Actorii economici urmăresc cu atenție evoluțiile, având în vedere că orice schimbare de perspectivă asupra anului 2024 poate influența planurile de investiții și politicile fiscale.
