Medicul Flavia Groșan a încetat din viață, după ce a fost internată mai bine de o lună în secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), în stare critică. Informația confirmă că perioada de spitalizare a fost îndelungată și că evoluția a necesitat supraveghere continuă în cel mai înalt nivel de îngrijire spitalicească.
Formularea „stare critică” reflectă o situație medicală în care funcțiile vitale pot fi instabile, pacientul necesitând monitorizare permanentă, intervenții rapide și suport avansat pentru organe. În astfel de cazuri, echipele din ATI colaborează strâns, urmăresc parametri esențiali și ajustează tratamentele de la oră la oră.
Ce se știe până acum
— Decesul a survenit după o internare prelungită la ATI, depășind pragul de o lună, aspect ce indică un parcurs medical complex și dificil.
— În tot acest interval, starea a fost descrisă ca fiind critică, ceea ce presupune o fragilitate majoră a funcțiilor vitale și necesitatea unei îngrijiri de înaltă intensitate.
— Date suplimentare privind tabloul clinic sau procedurile aplicate nu sunt detaliate aici; informațiile publice se concentrează pe durata internării și pe severitatea stării. În absența altor elemente specifice, accentul rămâne pe realitatea unei lupte prelungite în context de terapie intensivă.
— Pentru familii și apropiați, astfel de perioade sunt marcate de incertitudine și așteptare, iar comunicarea cu echipa medicală se concentrează pe actualizări periodice ale stării și pe măsurile luate pentru stabilizare.
Ce presupune îngrijirea la ATI
Secțiile de ATI sunt dedicate pacienților cu risc vital crescut, care au nevoie de suport avansat și de intervenții adaptate dinamicii clinice. Monitorizarea include de regulă urmărirea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a saturației de oxigen și a altor markeri care pot semnala rapid o schimbare de status. În funcție de nevoi, pot fi utilizate terapii precum suportul respirator, managementul hemodinamic sau controlul strict al durerii și al sedării.
Îngrijirea în terapie intensivă presupune și o coordonare minuțioasă între medici, asistenți, kinetoterapeuți și personal de suport. Obiectivul este menținerea funcțiilor esențiale și prevenirea complicațiilor, în paralel cu tratamentul cauzei care a determinat starea critică. Durata prelungită de internare poate reflecta complexitatea cazului, răspunsul individual la terapie și nevoia de ajustări succesive ale planului de tratament.
În mod obișnuit, procesul include evaluări zilnice, analize de laborator și investigații imagistice atunci când sunt necesare, pentru a ghida deciziile terapeutice. Echipele de ATI acordă, de asemenea, atenție nutriției, prevenției infecțiilor și mobilizării cât mai timpurii, acolo unde contextul o permite.
Pe durata unei internări prelungite, prioritare devin comunicarea clară cu aparținătorii și adaptarea îngrijirilor la evoluția clinică. Chiar și în absența unor detalii clinice publice, durata și tipul de internare indică un parcurs medical susținut, cu resurse semnificative implicate.
Termeni precum „critic”, „stabil” sau „sever” sunt utilizați pentru a descrie stări diferite, bazate pe parametri obiectivi și pe nevoia de suport. „Stare critică” sugerează instabilitate sau risc vital, impunând monitorizare continuă și intervenții rapide, în timp ce „sever” poate indica gravitate mare, dar cu o anumită stabilitate a funcțiilor. Diferențierea acestor nuanțe ajută la înțelegerea parcursului în terapie intensivă.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.