După ce organizatorii au publicat lista celor 38 de țări care vor concura la ediția din 2025, România nu figurează printre ele, iar acest lucru l-a supărat pe artist.
Trăistariu a exprimat, într-un interviu acordat pentru Wowbiz, regretul său față de această situație și a subliniat faptul că țara noastră ar fi meritat o prezență continuă la Eurovision, având în vedere vocile valoroase care există în România.
Artistul consideră că absența României de la acest concurs este un mare „păcat” și, de asemenea, o pierdere pentru scena muzicală internațională.
„România trebuie să fie pe harta muzicii, iar faptul că ieșim din schema Eurovision este regretabil. Avem artiști talentați și foarte mulți tineri care vin din urmă cu voci incredibile. Este o oportunitate irosită pentru toți acești tineri, dar și pentru întreaga industrie muzicală românească”, a declarat Trăistariu.
O tradiție pierdută: Eurovision Junior și participarea României
Mai mult decât atât, Mihai Trăistariu a amintit și despre dispariția Eurovision Junior din România, un alt concurs internațional care a fost o oportunitate pentru tinerii talentați din țara noastră de a-și etala vocile pe o scenă mare.
„România a avut la un moment dat propriul concurs Eurovision Junior, dar din păcate acesta s-a oprit acum 10-12 ani, după ce am ieșit pe ultimul loc. România s-a supărat și a decis să se retragă, iar acest lucru este de neînțeles”, a spus Trăistariu.
În ciuda acestui trecut nu foarte fericit, artistul rămâne optimist și speră că România va reveni pe harta Eurovisionului, deoarece succesul în această competiție ar putea fi o rampă de lansare pentru mulți dintre tinerii talentați care fac muzică de calitate în țara noastră.
„Dacă ar fi să participăm din nou la Eurovision, România ar avea mult de câștigat. Am putea să arătăm lumii întregi ce talente incredibile avem, iar acest lucru ar fi un avantaj uriaș pentru muzica românească.”
Trăistariu nu ascunde faptul că situația financiară a țării și alegerile politice din acest an au avut un impact asupra bugetului alocat pentru participarea la evenimente internaționale. Totuși, el rămâne dezamăgit de lipsa de viziune și de interesul scăzut față de aceste competiții.
„Nu am mai avut un buget adecvat pentru Eurovision în acest an din cauza alegerilor. De asemenea, se fac comisii și ședințe pentru a decide dacă România va participa sau nu, dar nu este suficient să avem doar planuri, trebuie și acțiuni concrete.”
Dorințele unui artist: azil pentru bătrâni, adăpost pentru animale și călătorii în Cosmos
Pe lângă frustrările legate de situația muzicală a țării sale, Mihai Trăistariu nu se oprește din a visa la un viitor mai bun, în care să își poată îndeplini dorințele sale cele mai arzătoare. Artistul își exprimă dorința de a ridica un azil pentru bătrâni, un proiect care, deși ambițios, reflectă latura sa sensibilă și empatică față de cei care au nevoie de ajutor. „Aș vrea să fac un azil pentru bătrâni, dar știu că acest lucru ar necesita mult timp și bani. Totuși, sunt hotărât să lupt pentru acest proiect, deoarece consider că persoanele vârstnice merită un loc unde să fie îngrijite cu dragoste și respect”, a declarat Trăistariu.
Mai mult, artistul are și visuri mai puțin convenționale, printre care se numără și dorința de a călători în Cosmos.
„Se pare că în viitor vom putea face turism până la Lună și înapoi, iar eu sunt foarte entuziasmat de această idee. Îmi place să cred că într-o zi voi putea ajunge acolo, chiar și într-o călătorie turistică. Aș vrea să zbor în Cosmos, poate chiar pe o navă a lui Elon Musk”, a spus Mihai Trăistariu.
De asemenea, Trăistariu își dorește să construiască un adăpost uriaș pentru animale, un loc unde toți câinii vagabonzi din România să poată găsi un cămin. „Sunt un mare iubitor de animale și mi-ar plăcea să construiesc un adăpost în care să poată locui 1.000.000 de câini.
Este o dorință pe care vreau să o îndeplinesc cât mai curând posibil”, a spus artistul.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.