2026 începe cu o întrebare care apasă tot mai greu pe piața muncii: cât de stabil mai este un job într-o Românie care tocmai a traversat un an de restructurări masive? Semnalele din companii arată că nu e vorba despre o simplă „curățenie” de final de an, ci despre un val care își caută următoarele ținte.
În spațiul public, discuția s-a lipit repede de un cuvânt care sperie: inteligența artificială. Doar că, spun specialiștii în resurse umane, adevăratul motor al concedierilor are altă formă: calcule reci, presiune pe costuri și decizii luate pe fondul unui climat economic și politic instabil.
Vești proaste pentru angajații la început de carieră
După restructurările pornite în a doua jumătate a lui 2025, companiile sunt așteptate să continue disponibilizările, iar primele lovite sunt, de regulă, rolurile considerate ușor de înlocuit sau de mutat în afara firmei. Pentru mulți angajați la început de drum, asta înseamnă un risc mai mare de a rămâne fără plasă de siguranță exact când au mai mare nevoie de stabilitate.
Fenomenul a devenit vizibil încă din 2025, mai ales în IT, unde au circulat notificări către sute de angajați la Oracle (în noiembrie 2025), au fost reduceri la Amazon Development Center din Iași, s-au vorbit despre planuri de concedieri la Microsoft România și au apărut fuziuni interne la Infosys. Iar sentimentul din industrie a fost același: costurile trebuie reduse rapid, chiar dacă asta taie în carne vie.
Totuși, semnalele nu s-au oprit la tehnologie. Restructurări au apărut și în industria grea, producție, zona componentelor industriale, dar și în construcții. Nici sectorul public nu a rămas neatins, după ce Guvernul Bolojan a decis reducerea a mii de posturi în instituțiile statului, într-o încercare de a diminua deficitul bugetar.
„AI” în prim-plan, dar cifrele se uită la taxe și consum
Un specialist în resurse umane descrie, dincolo de formulările oficiale, o mișcare care se repetă tot mai des: transferul de activități către alte entități, astfel încât presiunea fiscală să fie mai mică. Cu alte cuvinte, unele companii nu „renunță” neapărat la muncă, ci o mută în altă parte.
„Problema e că unele companii mari au decis să-și mute anumite servicii sau să le transfere către alte firme care să le presteze pentru ele, ca să nu mai plătească atât de multe taxe la stat.”
În aceeași explicație apar și exemple concrete: Carrefour, despre care specialistul spune că „pleacă total”, și BAT, care și-ar fi mutat serviciile într-un shared service către Accenture. Ideea care rămâne în aer e simplă și apăsătoare: dacă presiunea fiscală urcă, iar consumul scade, companiile nu mai caută doar eficiență — caută ieșiri.
„AI-ul a fost folosit ca să distragă atenția de la problema reală: instabilitatea politică și schimbarea structurii fiscale.”
Mai mult, specialistul insistă că România nu ar fi în topul țărilor care au adoptat pe scară largă aceste schimbări în tech, în afara corporațiilor, iar evoluția tehnologică vine, inevitabil, cu actualizarea joburilor. Doar că ritmul schimbărilor economice și fiscale poate face ca această adaptare să fie prea lentă pentru cei prinși la mijloc.
Pe lista domeniilor în care sunt anunțate concedieri semnificative se regăsesc educația, sănătatea, turismul (inclusiv hoteluri, restaurante, cafenele și transport), serviciile financiare, retailul, media și zona serviciilor profesionale precum juridic, contabilitate sau marketing, pe fondul scăderii consumului asociate măsurilor de austeritate asumate de Guvern.