Vizita ministrului ungar de externe, Peter Szijjarto, la Moscova a captat atenția comunității internaționale, având loc într-un context geopolitic extrem de tensionat. Oficialul maghiar a avut întrevederi cu vicepremierul rus Denis Manturov și cu omologul său rus, Serghei Lavrov.
Scopul declarat al vizitei a fost o „misiune de pace,” dar interpretările acestei inițiative sunt diverse, având în vedere poziția controversată a Ungariei în cadrul Uniunii Europene.
Ungaria, „de partea păcii”: un discurs care divizează
Peter Szijjarto a descris inițiativa sa diplomatică drept o încercare de a evita escaladarea conflictului din Ucraina, considerând că dialogul este cheia către rezolvarea crizei.
„Niciodată în ultimele 1.000 de zile amenințarea escaladării războiului din Ucraina nu a fost atât de gravă. Prin urmare, eforturile misiunii ungare de pace trebuie intensificate şi mai mult,” a declarat ministrul.
Poziția Ungariei este una unică în cadrul Uniunii Europene:
- Refuză să furnizeze sprijin militar Ucrainei, spre deosebire de majoritatea statelor membre.
- A blocat în repetate rânduri decizii ale UE privind sprijinul financiar și militar pentru Kiev.
- Menține relații diplomatice cu Rusia, în ciuda izolării internaționale a Moscovei.
Ungaria susține că războiul nu poate fi soluționat pe câmpul de luptă, subliniind importanța negocierilor diplomatice. Această abordare a generat critici, fiind considerată de unii o formă de susținere indirectă pentru Kremlin.
Rusia: Încetarea focului, o capcană?
În cadrul întâlnirii, Serghei Lavrov a exprimat rezerve față de o încetare a focului care ar oferi Ucrainei posibilitatea de a se reînarma. „Suntem îngrijorați de ceea ce auzim acum, din ce în ce mai des în ultima vreme, în Occident – la Bruxelles, la Londra, la Paris, la Washington – încep să vorbească despre o încetare a focului ca un mijloc de a da Ucrainei o pauză și de a-și oferi această oportunitate de a pompa din nou Ucraina cu arme moderne cu rază lungă de acțiune. Aceasta, desigur, nu este calea spre pace,” a afirmat Lavrov.
Această poziție reflectă scepticismul Rusiei față de intențiile occidentale și întărește narativul Kremlinului că sprijinul militar occidental contribuie la prelungirea conflictului. Pe de altă parte, criticii Moscovei consideră că aceste afirmații sunt parte a unei strategii de propagandă.
Context internațional
Vizita lui Szijjarto la Moscova coincide cu alte evenimente importante pe scena internațională. Cancelarul german Olaf Scholz s-a deplasat la Kiev într-o vizită surpriză, prima după o pauză de doi ani și jumătate. În timp ce Germania și alte state europene continuă să sprijine Ucraina prin livrări de echipamente militare, Ungaria insistă asupra neutralității și dialogului.
Vizita ministrului ungar a alimentat speculații cu privire la posibile negocieri de pace, mai ales în contextul declarațiilor fostului președinte american Donald Trump, care a sugerat că ar putea pune capăt conflictului în 24 de ore dacă ar reveni la Casa Albă. Cu toate acestea, Kremlinul a negat vehement existența unor inițiative diplomatice secrete sau a unui mesaj transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski prin intermediul cancelarului german.
Declarațiile lui Szijjarto subliniază diferențele majore de abordare între Ungaria și aliații săi europeni. În timp ce alte state membre UE susțin sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și ajutor sporit pentru Ucraina, Budapesta continuă să caute un echilibru între menținerea relațiilor economice și diplomatice cu Moscova și apartenența sa la blocul european.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.