Un comunicat trimis luni noaptea, pe 22 decembrie 2025, la ora 22:25, a pus pe masă o ordonanță de urgență care, în câteva rânduri, își asumă un lucru greu: să pregătească terenul pentru bugetul pe 2026 și să seteze, din timp, o parte dintre regulile jocului pentru anul viitor.
Doar că ritmul a fost cel care a atras imediat atenția: proiectul a stat în transparență decizională mai puțin de o zi și a fost adoptat cu două zile înainte de Crăciun. Într-un final de an în care fiecare zi contează, ordonanța „trenuleț” a venit ca o piesă care se potrivește brusc într-un puzzle încă neterminat.
În 2024, precedentul a fost la fel de grăbit: Guvernul Ciolacu a trecut ordonanța tot pe final de an, iar publicarea în Monitorul Oficial a venit pe 31 decembrie 2024. Acum, Guvernul condus de Ilie Bolojan a mers pe același fir: puțin timp pentru dezbatere, multă miză pe execuție.
De ce a fost împinsă ordonanța în față, în plină perioadă de sărbători
Mesajul oficial vorbește despre un set de măsuri considerate „necesare” pentru construcția bugetului și pentru 2026. Cu alte cuvinte, nu e doar un document tehnic, ci o intervenție care încearcă să lege trei planuri: economia, protejoarea veniturilor mici și disciplinarea cheltuirii banilor publici.
Ilie Bolojan a indicat deja direcțiile generale: ordonanța pune în aplicare deciziile agreate în coaliție și include, printre altele, majorarea salariului minim și reducerea impozitului IMCA pe cifra de afaceri. Însă documentul nu se oprește aici, iar lista reală de schimbări e mai densă decât pare la prima vedere.
Guvernul a legat pachetul de obiective clare: stimularea economiei, sprijin pentru angajații vulnerabili, tăieri sau amânări de cheltuieli bugetare, disciplină financiară mai strictă și sprijin pentru autoritățile locale prin împrumuturi din trezorerie.
Ce promite executivul pentru 2026: taxe, birocrație, controale și bani la nivel local
În centrul pachetului apare ideea de predictibilitate: reguli mai simple pentru mediul de afaceri, digitalizare fiscală mai coerentă și un control mai atent asupra felului în care sunt cheltuiți banii publici, inclusiv în companiile de stat.
„Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale.”
Declarația ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, trasează intenția politică: un cadru fiscal „mai stabil și mai predictibil”, protejarea puterii de cumpărare pentru cei cu venituri mici și creșterea eficienței utilizării fondurilor publice. În același pachet, autoritățile publice locale sunt vizate cu măsuri de sprijin pentru implementarea proiectelor din PNRR cu termene apropiate, dar și pentru perioada de iarnă, prin posibilitatea de a contracta împrumuturi din trezorerie.
Dincolo de formulări, ordonanța vine cu trei blocuri de măsuri, puse una lângă alta: reducerea cheltuielilor bugetare, relansare economică și stimularea investițiilor private, plus sprijin țintit pentru persoanele vulnerabile. Iar aici apar, negru pe alb, schimbările: reducerea subvenției pentru partidele politice și a sumelor pentru minorități, diminuarea sumelor forfetare ale parlamentarilor în 2026, amânarea unor măsuri care ar fi împins în sus cheltuielile din sănătate și asistență socială, modificarea mecanismelor de indexare prin actualizări „prudente” și reguli mai stricte de control al cheltuielilor la întreprinderile publice; pe zona de taxe și administrare fiscală: IMCA scade la 0,5% în 2026 pentru toți contribuabilii și este eliminat în 2027, microîntreprinderile trec pe cotă unică de 1% la impozitul pe venit, impozitul pe construcții („taxa pe stâlp”) este eliminat din 2027, iar digitalizarea fiscală e împinsă mai departe prin extinderea și clarificarea utilizării RO e-Factura și simplificări la RO e-TVA; pentru angajații cu salariul minim, se prelungește neimpozitarea unei părți din salariu, cu 300 lei până la 30 iunie 2026 și 200 lei ulterior.