Pancreasul nu se vede, nu “se simte” în mod normal și tocmai de aceea ajunge să fie ignorat până când corpul începe să transmită mesaje greu de pus cap la cap. E genul de organ care lucrează în tăcere, dar ține în echilibru două lumi care se ciocnesc zilnic în organism: digestia și glicemia.
În spatele stomacului, în partea stângă a abdomenului, stă o glandă alungită, de aproximativ 20 de centimetri, care nu are nevoie de reclame ca să fie vitală. Pancreasul e acolo, discret, și face lucruri care se văd în energie, în felul în care mănânci, în cum te recuperezi după excese și în cum reacționează corpul la “nimicuri” care par banale.
Ce face pancreasul, zi de zi
În partea de digestie, pancreasul produce enzime care ajută la descompunerea zahărului, a grăsimilor și a proteinelor. Iar aici apare primul detaliu care pune lucrurile în perspectivă: poate secreta în jur de 1,5 litri de suc pancreatic pe zi, o cantitate mare raportată la dimensiunea lui. Când mecanismul merge bine, nici nu-ți dai seama cât de mult “muncește” pentru o masă aparent obișnuită.
În același timp, pancreasul are și o funcție endocrină: eliberează hormoni care țin sub control nivelul de zahăr din sânge. Glucagonul contribuie la creșterea glicemiei când scade prea mult, iar insulina o reduce când urcă. Acest joc fin de reglare e, pentru organism, un fel de echilibru permanent — iar când se dereglează, poate apărea diabetul.
De aici începe partea care prinde oamenii pe picior greșit: când apar primele schimbări, ele nu vin întotdeauna sub forma unui semnal “curat”, ușor de interpretat. Uneori, corpul alege căi ocolite. Alteori, îți dă indicii în locuri unde te-ai aștepta cel mai puțin.
Semnele care merită verificate
Nu toate semnalele sunt dramatice, dar unele au un numitor comun: se repetă, apar în contexte similare și te fac să spui “nu e ca de obicei”. E important să nu le tratezi cu amânare, mai ales când se leagă de alimentație, de toleranța la alcool sau de reacții ciudate după masă. Acolo, de multe ori, începe firul care duce spre investigații utile.
În astfel de situații, cel mai sigur pas rămâne un consult medical și analize recomandate de specialist, pentru a lămuri ce se întâmplă. Atenție la ideea că “trece de la sine” când semnalele revin în aceeași formă.
„Dacă aveți aceste simptome, e indicat să mergeți la medic pentru analize,” recomandă specialiștii.
Dacă vrei să recunoști concret ce poate ridica semne de întrebare, iată câteva manifestări descrise frecvent: poftă neobișnuită de dulciuri, grăsimi sau carne; oboseală care apare după consumul de alcool; tulburări digestive precum greață, transpirații și o digestie dificilă la 1–3 ore după masă, mai ales după alimente bogate în grăsimi ori zahăr; sensibilitate la mirosuri puternice (de exemplu parfumuri dulci sau varză fiartă); dureri de spate în zona omoplatului și a umărului stâng, chiar fără traumatism; dureri de dinți aparent fără cauză stomatologică, care pot trimite pista în altă parte decât te-ai fi gândit inițial.