Un gest simplu, făcut rapid, poate câștiga minute prețioase până la sosirea medicilor. În multe situații de suspiciune de infarct miocardic, administrarea corectă a unei doze de aspirină – la indicația operatorului 112 sau a personalului medical – poate reduce formarea cheagului care blochează artera coronariană.
De ce aspirina poate face diferența
Aspirina (acid acetilsalicilic) are un efect antiagregant plachetar: scade „lipirea” trombocitelor, limitând extinderea cheagului care înfundă vasul de sânge. Nu înlocuiește tratamentul de urgență din spital, însă poate ajuta până la intervenția specialiștilor. De aceea, multe recomandări includ administrarea rapidă la debutul durerii toracice sugestive de infarct, în paralel cu apelarea serviciului de urgență.
Sună imediat la 112 dacă apare o durere bruscă în piept (strângere, presiune, arsuri) care durează peste câteva minute, iradiază în brațul stâng, gât sau mandibulă, se însoțește de transpirații reci, amețeală, greață sau dificultăți de respirație. Nu conduce tu până la spital; așteaptă ambulanța sau urmează indicațiile operatorului.
Cum se administrează corect: dacă nu ai contraindicații cunoscute și ți se recomandă în timpul apelului de urgență, mestecă imediat o doză între 160–325 mg de aspirină neacoperită enteric (nu varianta „enteric coated”, pentru că se absoarbe mai lent). Mestecatul grăbește absorbția. Nu lua în același timp ibuprofen, pentru a nu reduce efectul antiagregant; dacă folosești analgezice, întreabă medicul sau operatorul 112 ce este sigur în acel moment.
„Primul pas este apelul la 112. Aspirina poate fi recomandată doar dacă nu există contraindicații cunoscute. Urmează indicațiile specialiștilor.”
Alte semnale utile: uneori, infarctul la femei, persoane vârstnice sau cu diabet poate debuta atipic – oboseală intensă, dispnee, disconfort epigastric, amețeală. Dacă există suspiciune, tratează situația ca pe o urgență cardiacă până la evaluarea medicală.
Când NU trebuie administrată
Aspirina nu este pentru toată lumea. Evită administrarea dacă ai alergie cunoscută la aspirină sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene, dacă ai avut ulcer activ sau sângerări digestive recente, dacă ți s-a spus că ai risc mare de hemoragie ori dacă ai antecedente de accident vascular cerebral hemoragic. Discută în prealabil cu medicul dacă iei anticoagulante sau alte terapii care cresc riscul de sângerare. Nu administra aspirină copiilor fără recomandare medicală.
În cazul unui episod de durere toracică nesigură, nu lua automat mai multe medicamente „ca să fie”. O singură doză corectă, administrată la indicația profesionistului din dispecerat, este suficientă până la evaluarea în Urgență. Repetarea dozei sau combinarea cu alte antiinflamatoare poate aduce mai multe riscuri decât beneficii.
Ce NU face aspirina: nu „desfundă” singură artera, nu înlocuiește tromboliza sau angioplastia și nu tratează aritmiile ori insuficiența cardiacă ce pot apărea în infarct. Este un adaos util în primele minute, dar tratamentul salvator rămâne cel de specialitate, în spital.
Pregătirea contează: păstrează în trusa de prim ajutor o cutie de aspirină simplă (tablete obișnuite, fără acoperire enterică și fără combinații cu alte substanțe). Verifică periodic termenul de valabilitate și citește prospectul, astfel încât să știi dinainte dacă ai contraindicații.
După episod: chiar dacă simptomele se ameliorează după administrarea aspirinei, mergi la spital. Uneori, durerea poate „înșela”, iar cheagul poate continua să se formeze. Evaluarea cardiologică, analizele și electrocardiograma stabilesc diagnosticul și tratamentul corect.
Un lucru simplu, făcut la timp, poate schimba cursul unei urgențe majore. A avea în casă și în mașină această pastilă-cheie și a ști când și cum să o folosești – mereu cu apel la 112 – înseamnă prudență, nu automedicație.