Premierul Ilie Bolojan anunță că proiectul de reformă a pensiilor din magistratură a fost definitivat și include două elemente centrale: o tranziție de 15 ani pentru aplicarea noilor reguli și o plafonare a cuantumului pensiilor la 70% din ultimul salariu. Măsurile vizează stabilitate pe termen lung, previzibilitate pentru profesioniștii din justiție și o mai bună încadrare a cheltuielilor bugetare.
Tranziție de 15 ani: cum se aplică
Perioada de 15 ani este gândită pentru a evita șocurile imediate și a permite sistemului să se ajusteze gradual. În acest interval, regulile noi se vor suprapune treptat peste cele existente, astfel încât magistrații aflați în activitate să își poată planifica parcursul profesional cu mai multă predictibilitate. În termeni simpli, schimbarea nu se produce „peste noapte”, ci prin pași succesivi, astfel încât drepturile dobândite să fie respectate, iar noile principii să fie integrate fără a perturba funcționarea instanțelor și parchetelor.
Pentru magistrații la început de carieră, tranziția lungă funcționează ca o „plasă de siguranță” în raport cu deciziile profesionale pe termen mediu și lung. Pentru cei aflați aproape de pensionare, ritmul etapizat poate atenua diferențele dintre formulele de calcul vechi și cele noi. Previzibilitatea și o implementare clară pe ani – anunțată din timp – sunt esențiale pentru încrederea în reformă.
Plafonarea la 70% din ultimul salariu
Noua limită propusă – 70% din ultimul salariu – introduce o limită explicită a cuantumului pensiei raportată la veniturile finale din activitate. Această regulă urmărește un echilibru între nevoia de a recompensa responsabilitățile specifice profesiei și obiectivul de sustenabilitate pentru sistemul public de pensii. Practic, pensia nu va putea depăși această cotă din venitul lunar avut la momentul ieșirii din activitate, oferind un reper simplu și ușor de înțeles.
Plafonarea la 70% are potențialul de a repara dezechilibrele apărute de-a lungul timpului între sectorul de justiție și restul aparatului public, fără a diminua garanțiile necesare independenței magistraților. În același timp, măsura transmite un semnal de responsabilitate fiscală și de transparență în modul de calcul.
Cine este vizat: întregul corp al magistraților – judecători și procurori – este vizat de noul cadru. Pentru cei deja în sistem, tranziția asigură o trecere graduală la noile formule. Pentru generațiile care urmează să intre în magistratură, regula de 70% devine un reper clar în planificarea carierei și a veniturilor viitoare.
De ce acum: reforma pensiilor din magistratură a fost în repetate rânduri în centrul dezbaterii publice, atât din perspectiva echității între sisteme, cât și a presiunilor bugetare. Un proiect finalizat, care îmbină o perioadă de 15 ani cu plafonarea la 70%, încearcă să răspundă ambelor dimensiuni: protejarea statutului magistratului și responsabilitatea față de contribuabili.
Ce urmează: după finalizare, un astfel de proiect parcurge în mod uzual etapele procedurale de avizare și dezbatere publică, urmate de discuțiile parlamentare. În aceste etape, sunt așteptate opinii din partea asociațiilor profesionale, a mediului juridic și a societății civile, cu accent pe efectele asupra recrutării, motivării și stabilității resurselor umane în sistemul judiciar.
Exemplu ilustrativ: un magistrat aflat în ultimii ani de activitate ar urma să își evalueze ieșirea la pensie având în vedere că, odată cu intrarea în vigoare a noilor reguli, cuantumul nu va putea depăși 70% din venitul salarial final. În schimb, un magistrat tânăr își poate proiecta cariera pe termen lung știind că trecerea la noul model se va face etapizat, pe parcursul a 15 ani, cu reguli comunicate din timp și cu o limită clară în calculul viitoarei pensii.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.