Conform datelor furnizate de OPCOM, operatorul pieței de energie, în seara zilei de ieri, la ora 21:00, prețul spot pentru energia electrică a ajuns la 442 euro/MWh.
Aceasta reprezintă o creștere de opt ori comparativ cu prețul de la ora 12:00, când energia electrică era tranzacționată la 56 euro/MWh. Fluctuația extremă a prețurilor poate fi explicată prin variațiile în producția de energie și utilizarea diferitelor surse energetice pe parcursul zilei.
La amiază, prețul mai scăzut al energiei este datorat aportului considerabil de energie fotovoltaică în rețeaua națională, aceasta fiind cea mai subvenționată și, implicit, cea mai accesibilă ca preț. Pe măsură ce se lasă seara, această sursă dispare din sistem, iar în funcțiune rămân surse mai scumpe, precum termocentralele pe gaz și cărbune, hidrocentralele și importurile. La ora 21:00, în momentul înregistrării prețului record, România importa 1.500 MW din Ungaria și Bulgaria, reprezentând aproximativ 20% din consumul total de curent al țării.
Sursele de producție a energiei electrice în România
Producția de energie electrică în România este diversificată, fiind asigurată de mai multe surse. Printre principalii producători se numără Hidroelectrica, Nuclearelectrica, producătorii de energie fotovoltaică și eoliană, și termocentralele pe gaz și cărbune. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a oferit asigurări populației că prețurile ridicate ale energiei nu se vor reflecta în facturile consumatorilor, datorită mecanismului de plafonare a prețurilor, în vigoare până la 31 martie 2025.
Burduja a menționat că, potrivit ultimului raport Eurostat, România are printre cele mai mici prețuri ale energiei din Uniunea Europeană, iar facturile sunt cu 15% mai mici decât plafonul maxim permis. Această informație aduce o oarecare liniște consumatorilor, în contextul creșterii alarmante a prețurilor pe piața de tranzacționare.
Factorii care contribuie la creșterea prețurilor
Creșterea prețurilor la energia electrică poate fi explicată prin mai mulți factori. Printre aceștia se numără producția scăzută de energie eoliană în România și în țările vecine, utilizarea la maximum a interconexiunii Austria-Ungaria și lipsa energiei ieftine din vest, care rămâne în Ungaria.
De asemenea, ministrul Burduja a vorbit despre decuplarea pieței maghiare de energie de Europa de Sud-Est, indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, temperaturile ridicate din regiune și scăderea debitului Dunării.
În plus, producția hidro a fost sub media anului trecut din cauza unei veri secetoase. Cu toate acestea, gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, ceea ce asigură o capacitate adecvată de a face față eventualelor provocări energetice din lunile următoare.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.