PSD aduce acuzații grave Guvernului demis! Decizia luată de Ilie Bolojan, în plină criză politică

PSD acuză Ilie Bolojan și miniștrii din cabinetul său, aflați în regim interimar după trecerea unei moțiuni de cenzură, că ar fi declanșat pe „ultimii metri” o serie de numiri intempestive în poziții de conducere din instituțiile statului. În același timp, premierul demis a publicat date privind cheltuielile de personal ale Guvernului condus anterior de Marcel Ciolacu, gest care a reaprins disputa politică pe tema modului în care este administrat aparatul birocratic.

Potrivit social-democraților, seria de decizii luate după căderea Guvernului are ca scop instalarea unor persoane considerate „apropiați” în posturi-cheie, fără concurs, pe criterii politice sau personale. Formațiunea susține că un viitor executiv validat de Parlament va revizui imediat aceste hotărâri. Disputa apare în contextul în care, odată cu trecerea Guvernului în status interimar, orice decizie cu impact de durată devine intens contestată în zona publică.

PSD reclamă manevre în aparatul de stat

În comunicarea transmisă presei, PSD susține că premierul demis și unii miniștri ar încerca să își securizeze influența în instituții înainte de instalarea unui nou cabinet. Partidul anunță că își rezervă dreptul de a anula toate numirile făcute în acest interval pe baza unor criterii extra-profesionale. Pentru a marca public poziționarea, social-democrații păstrează un ton ferm și trimit un avertisment explicit asupra oricăror desemnări „pe sprânceană”.

”PSD denunţă operaţiunea premierului demis şi a unor miniştri interimari de a-şi instala, pe ultima sută de metri, pilele şi apropiaţii în structurile de conducere ale unor instituţii publice guvernamentale. PSD avertizează că toate numirile, fără concurs, care au la bază doar criteriul preferinţelor personale sau politice ale premierului demis şi ale apropiaţilor săi vor fi invalidate imediat după formarea unui guvern legitim şi functional.”

„Aşa-zisa reformă a statului invocată cu emfază de premierul demis nu se face cu şoferi, muzicieni rock şi cofetari instalaţi în funcţii de prefect şi nici prin împânzirea structurilor guvernamentale cu un alai de pile şi relaţii transferate din structurile conduse anterior de Ilie Bolojan sau de apropiaţii săi”.

Mesajul politic are o miză dublă: pe de o parte, transmiterea către instituții că Guvernul demis nu ar trebui să opereze schimbări structurale; pe de altă parte, fixarea cadrului de acțiune pentru viitorul executiv, care, potrivit social-democraților, ar urma să reevalueze fiecare numire realizată fără concurs. Accentul cade pe ideea de procedură și pe criterii de merit, elemente invocate frecvent în perioadele de tranziție executivă.

Demersul lui Ilie Bolojan privind cheltuielile de personal

În paralel cu schimbul de acuzații, Ilie Bolojan a făcut publice informații despre cheltuielile de personal din mandatul precedent, condus de Marcel Ciolacu. Publicarea acestor date a adus în prim-plan discuția despre dimensiunea aparatului administrativ și costurile asociate cu funcționarea instituțiilor, într-un moment în care retorica despre „eficiența statului” redevine centrală.

Dincolo de miza politică, datele prezentate pun reflectorul pe o temă sensibilă: cât de mult plătește statul pentru salarii și ce construcție instituțională susțin aceste sume. În logica confruntării, fiecare tabără încearcă să arate că deține argumente și cifre care să îi valideze poziția – fie pentru a justifica urgența unor schimbări, fie pentru a bloca decizii considerate nelegitime în contextul unui executiv interimar.

În lipsa unui guvern cu puteri depline, tensiunile se amplifică în jurul deciziilor de personal. PSD afirmă că orice numire fără concurs sau bazată pe preferințe politice va fi invalidată de viitorul cabinet, în timp ce premierul demis își asumă inițiative care vizează transparența cheltuielilor și readuce în discuție costurile administrative. În plan instituțional, disputa pune presiune pe proceduri și pe criteriile de selecție pentru funcțiile de conducere.

Rămâne în atenție echilibrul dintre continuitatea administrativă necesară în perioadele de tranziție și nevoia de clarificare a deciziilor luate după demiterea Guvernului. Dezbaterea publică se concentrează, astfel, pe modul în care sunt făcute numirile, pe justificarea lor și pe felul în care vor fi tratate de viitorul executiv după instalare.