Această întâlnire va aduce la masa negocierilor oficiali de rang înalt din cele două țări candidate, alături de reprezentanți din Austria și Ungaria, cu scopul de a discuta posibilitatea ridicării blocadei impuse de Viena în urmă cu aproape doi ani.
În acest context, Magnus Brunner, noul comisar UE pentru Migrație, va avea o contribuție esențială, având în vedere că poziția sa diferă de cea a autorităților austriece, care până acum s-au opus vehement extinderii Schengen pentru România și Bulgaria. Discuțiile de la Bruxelles din această săptămână, unde Brunner va răspunde întrebărilor parlamentarilor europeni, vor avea un rol important în procesul decizional privind aderarea celor două state.
Importanța Schengen pentru România și Bulgaria și poziția Austriei
Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen reprezintă o prioritate majoră pentru ambele țări, oferind numeroase avantaje economice și sociale, precum eliminarea controalelor la frontiere și facilitarea circulației libere în interiorul UE. Cu toate acestea, Austria, prin cancelarul Karl Nehammer și ministrul de Interne Gerhard Karner, a blocat procesul din motive ce țin de migrație și securitatea frontierelor.
Poziția Austriei a stârnit numeroase controverse, nu doar în România și Bulgaria, ci și în rândul altor state membre ale Uniunii Europene. Magnus Brunner a subliniat însă că extinderea Schengen ar trebui să includă și România și Bulgaria, o poziție care contrazice linia politică a propriului partid. Brunner a declarat anterior că „includerea acestor țări ar aduce beneficii întregii regiuni”, considerând că România și Bulgaria au îndeplinit toate criteriile necesare pentru a adera la Schengen.
Un compromis pentru viitorul Schengen: începutul „Schengen Air”
În ultimul an, pentru a aplana tensiunile, Austria a permis un compromis parțial pentru sectorul aerian. Așa-numitul „Schengen Air” a intrat în vigoare în aprilie 2024, permițând pasagerilor companiilor aeriene din România și Bulgaria să beneficieze de un regim de control al frontierelor mai simplificat. Această decizie a oferit un prim semnal de deschidere din partea Austriei, însă implementarea sa a fost însoțită de numeroase condiții și restricții, iar extinderea acestui regim la frontierele terestre rămâne un subiect sensibil.
Ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a precizat că „protecția eficientă a frontierelor externe” rămâne o condiție esențială pentru extinderea Schengen. În cadrul întâlnirii de la Budapesta, acesta a subliniat că orice progres în direcția integrării României și Bulgariei trebuie să fie însoțit de un „pachet general clar”, care să asigure gestionarea eficientă a migrației și securizarea frontierelor. Totuși, Karner a admis că summitul reprezintă „un pas important pe un drum dificil”, sugerând că există o deschidere, deși rezervată, din partea Austriei pentru un eventual acord.
Un nou capitol pentru integrarea europeană?
Summitul de la Budapesta, organizat la inițiativa Ungariei, este un moment esențial în procesul de aderare a României și Bulgariei la Schengen. Această întâlnire are loc cu doar două zile înainte de alegerile locale din Stiria, un factor care ar putea influența strategia Austriei, având în vedere sensibilitățile legate de migrație și securitate în rândul electoratului austriac.
Indiferent de rezultatul acestui summit, procesul de aderare a României și Bulgariei rămâne unul complex și plin de provocări. Însă, prin aceste negocieri, Uniunea Europeană arată că este dispusă să găsească soluții diplomatice și să promoveze o abordare inclusivă pentru toate statele membre. Pentru România și Bulgaria, aderarea la Spațiul Schengen ar reprezenta o recunoaștere a eforturilor de aliniere la standardele europene și un pas înainte în consolidarea integrării în structurile UE.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.