Rusia a lovit Ucraina în noaptea de 29 spre 30 ianuarie 2026 cu o rachetă balistică Iskander‑M și 111 drone. Ofensiva survine după anunțul așa-numitului „pact energetic” al lui Donald Trump și după apelul acestuia către Vladimir Putin de a opri, timp de o săptămână, loviturile asupra Kievului și altor orașe ucrainene.
Atacul din timpul nopții și efectele imediate
Apărarea antiaeriană ucraineană a raportat doborârea a 80 de drone, potrivit presei din Kiev. Chiar și așa, o parte dintre proiectile au trecut de sisteme și au provocat pagube în mai multe puncte ale țării.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că racheta balistică și 25 de drone au lovit ținte în 15 locații. Militarii nu au indicat în mod public ce obiective au fost vizate, însă au subliniat că traiectoriile dronelor au indicat în principal regiuni de graniță cu Rusia sau zone în proximitatea frontului.
În lipsa unor detalii oficiale despre tipurile de obiective, accentul a rămas pe ritmul atacului și pe dispersia geografică a loviturilor. Formatul – o combinație între rachetă balistică și un val masiv de drone – a urmărit, cel mai probabil, saturarea apărării aeriene și crearea de breșe în zonele cele mai expuse.
Secvența operațională indică un val amplu de drone lansate spre frontierele estice și sud-estice, urmat de o lovitură balistică, într-un tipar deja familiar acestui conflict.
Contextul politic al „pactului energetic” și momentul ales
Operațiunea rusă a avut loc la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat un „pact energetic” și i-a cerut lui Vladimir Putin o pauză de șapte zile în atacurile asupra marilor orașe ucrainene. În plan simbolic, momentul – un nou val de lovituri imediat după apel – a alimentat discuțiile despre semnalul politic pe care Moscova a dorit să-l transmită.
În mod explicit, partea ucraineană nu a detaliat infrastructura sau obiectivele atinse. Informațiile publice disponibile până acum se concentrează pe numărul platformelor folosite și pe distribuția regională a traiectoriilor. Această reținere este frecventă în actualul război, pentru a evita furnizarea de avantaje tactice.
Ritmul și amplitudinea raidurilor cu drone – în total 111 aparate, dintre care 80 doborâte – sugerează o presiune continuă asupra apărării ucrainene, cu accent pe segmentele frontului unde logistica și transporturile pot fi perturbate chiar și de lovituri care nu ajung în adâncimea teritoriului.
Atacurile aeriene nocturne, combinate cu lansări de rachete balistice precum Iskander‑M, au devenit o componentă recurentă a conflictului, când vizibilitatea redusă și dispersia țintelor cresc dificultatea interceptării și prelungesc alarma pentru populație.