Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie aprobat de Camera Deputaților și ulterior publicat în Monitorul Oficial.
Această măsură face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde Jalonul 392 specifică necesitatea transpunerii Directivei în legislația națională până la data de 15 noiembrie 2024. Prin această directivă, România va asigura angajaților un „salariu minim adecvat”, care va fi actualizat anual în funcție de criterii clare și riguroase.
Salariul minim european: un mecanism transparent și adaptabil
Noua reglementare aduce schimbări importante pentru stabilirea și actualizarea salariului minim în România. Printre prevederile cheie ale acestei Directive, se numără stabilirea anuală a salariului minim brut prin actualizări periodice, decizie care se va lua prin hotărâre de guvern după consultarea sindicatelor și patronatelor. În plus, Inspecția Muncii (ITM) va avea posibilitatea de a efectua mai multe controale la companiile problematice, fără a fi acuzată de practici discriminatorii. De asemenea, un element esențial introdus de această legislație este plata angajaților chiar și în cazul în care aceștia se află în grevă.
„Directiva 2041/2022 va aduce mai multă transparență și corectitudine în procesul de stabilire a salariului minim”, se menționează în analiza semnată de economiștii Radu Soviani și Laura Brașoveanu. Ei subliniază că aplicarea acestei măsuri va avea un impact considerabil asupra forței de muncă din România, în special în rândul angajaților cu venituri mici.
Criterii riguroase pentru stabilirea salariului minim adecvat
Pentru a asigura că salariul minim adecvat reflectă realitățile economice și sociale, noua legislație impune un set complex de criterii pentru actualizarea acestuia. Printre aceste criterii se numără puterea de cumpărare a salariului minim, costul vieții, nivelul general al salariilor, distribuția acestora și productivitatea pe termen lung la nivel național.
În plus, nivelul salariului minim va fi evaluat în funcție de ponderea acestuia în câștigul salarial mediu brut. Este vizat un interval orientativ de 50%-52% din câștigul mediu brut, ceea ce va servi drept indicator pentru adecvarea acestuia. Până la mijlocul lunii noiembrie, Guvernul trebuie să emită o hotărâre care să stabilească formula exactă de calcul a salariului minim adecvat.
Impactul asupra angajaților din România: Salarii mai mari pentru 1,8 milioane de persoane
Unul dintre cele mai importante efecte ale transpunerii Directivei 2041/2022 va fi creșterea salariilor pentru aproximativ o treime din forța de muncă din România. Conform estimărilor, între 25% și 33% dintre angajații cu normă întreagă ar urma să beneficieze de majorări salariale începând cu 1 ianuarie 2025. Aceasta înseamnă că 1,8 milioane de salariați, majoritatea dintre ei cu venituri mici, vor vedea o creștere a veniturilor lor.
„Ponderea salariului minim brut în câștigul mediu brut urmează să se majoreze de la nivelul actual de circa 40% la sfârșitul lunii iunie, spre 48-52% din câștigul salarial mediu brut estimat pentru 2025 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză”, se arată în aceeași analiză realizată de Soviani și Brașoveanu. Această creștere va fi rezultatul negocierilor dintre sindicate, patronate și guvern, care vor stabili nivelul final al salariului minim.
O inițiativă care sprijină drepturile angajaților
Un alt element inovator al noii legislații este protejarea angajaților care aleg să participe la greve. Aceștia vor continua să primească salarii, o măsură ce vine în sprijinul libertății de asociere și dreptului la protest. Aceasta reprezintă o schimbare majoră față de situația actuală, în care angajații aflați în grevă nu erau remunerați, ceea ce limita în multe cazuri posibilitatea de a-și exercita acest drept fundamental.
De asemenea, ITM va avea mai multe resurse și autoritate pentru a asigura respectarea acestor noi norme. Această instituție va putea efectua mai multe controale în cadrul companiilor unde se suspectează abateri de la normele salariale, fără a fi necesară justificarea că aceste controale ar reprezenta o formă de discriminare.
Noua legislație privind salariul minim european vine ca o răspuns la cerințele Uniunii Europene de a asigura condiții salariale decente pentru toți angajații. Aceasta va avea un impact pozitiv asupra calității vieții lucrătorilor din România, în special pentru cei aflați în categoria veniturilor mici. Astfel, măsurile adoptate de Senat deschid calea către o reformă esențială în politica salarială a României, care va aduce mai multă echitate și transparență în relația angajator-angajat.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.