Conform unui raport recent realizat de Ziarul Financiar, în 2025, angajații români continuă să se confrunte cu o realitate economică dificilă, în care salariile brute, deși atractive pe hârtie, se diminuează considerabil după plata taxelor, lăsându-i cu buzunarele goale la finalul fiecărei luni.
Această discrepanță între salariul brut și cel net este cauzată, în mare parte, de structura sistemului fiscal românesc, care nu favorizează reduceri semnificative de taxe pentru angajații cu venituri mici, așa cum se întâmplă în alte țări din regiune.
Sistemul fiscal din România și impactul asupra salariilor nete
România se numără printre puținele țări din Europa cu un sistem fiscal care aplică taxe directe și aproape fixe pe muncă, fără a lua în considerare prea multe deduceri pentru cei cu venituri mici.
Conform datelor oferite de Ziarul Financiar, un angajat român cu un salariu brut de 1.000 de euro ajunge acasă cu doar 590 de euro, o valoare considerabil mai mică decât în alte țări din regiune.
De exemplu, în Polonia, Ungaria sau Cehia, angajații cu salarii similare beneficiază de un salariu net semnificativ mai mare, datorită unui sistem fiscal mai favorabil. În aceste state, taxele pe muncă sunt structurate progresiv, astfel încât persoanele cu venituri mai mici sunt mai puțin afectate de impozite.
În România, sistemul fiscal nu prioritizează deducerea taxelor pentru angajații cu salarii mici, iar acestea sunt aplicate într-un mod care nu face diferența între categoriile de venituri. În consecință, cei care câștigă salarii mici sau medii sunt cei mai afectați de povara fiscală, ceea ce le reduce considerabil puterea de cumpărare.
Aceste politici fiscale nu doar că îi afectează direct pe angajați, dar au și un impact negativ asupra consumului intern și asupra economiei generale. Dacă angajații ar avea un salariu net mai mare, ar fi mai predispuși să cheltuie și să investească în economia locală, ceea ce ar sprijini dezvoltarea afacerilor și creșterea economică.
În plus, pentru ca angajații români să beneficieze de salarii nete mai mari, este nevoie de o reformă fiscală care să includă deduceri mai mari pentru salariile mici și o taxare mai echitabilă. Altfel, România va rămâne una dintre țările cu cele mai mici venituri disponibile pentru angajați, ceea ce va perpetua inegalitățile sociale și va îngreuna viața multor familii.
Tot pe vesteazilei: Salarii sub nivelul minim. Criza salarială a profesorilor din România pune în pericol educația
Compararea sistemelor fiscale din România cu cele din alte țări
Dacă analizăm comparativ taxele pe muncă din România cu cele din alte state europene, devine evident faptul că România aplică un sistem fiscal mai puțin prietenos cu angajații. În timp ce în țările din Europa Centrală și de Est taxele pe muncă sunt mai mari, ele sunt structurate progresiv, astfel încât persoanele cu salarii mici beneficiază de impozite mai mici, iar cei cu salarii mari plătesc mai mult. Acest tip de sistem permite o redistribuire mai echitabilă a resurselor și contribuie la reducerea sărăciei.
De exemplu, în Polonia, taxele pe muncă sunt progresive, iar statul acordă deduceri substanțiale pentru angajații cu venituri mici. Astfel, angajații care câștigă un salariu brut de 1.000 de euro ajung să aibă un salariu net mult mai mare decât în România, iar diferențele devin și mai vizibile pe măsură ce veniturile cresc.
De asemenea, în țări precum Cehia sau Ungaria, sistemele fiscale sunt mai favorabile angajaților, iar taxe suplimentare precum cele pentru asigurările sociale sunt aplicate într-un mod care reduce povara fiscală asupra celor cu salarii mici.
Aceste diferențe semnificative între România și alte state din regiune arată că, deși România aplică taxe pe muncă mai mici ca procentaj, această politică nu este suficientă pentru a compensa veniturile scăzute ale angajaților. De fapt, în multe cazuri, taxele mici nu reușesc să susțină un trai decent pentru cetățeni, iar impactul asupra bunăstării acestora este mai mare decât ar putea părea la prima vedere.
Mai mult, o astfel de politică fiscală are implicații pe termen lung pentru economia națională. Dacă angajații nu dispun de suficienți bani pentru a-și asigura nevoile de bază, acest lucru poate duce la scăderea consumului intern, afectând indirect și firmele care depind de această cerere.
De asemenea, o mare parte din forța de muncă poate fi tentată să caute locuri de muncă mai bine plătite în alte state din Uniunea Europeană, ceea ce va accentua migrarea forțată și va duce la o pierdere considerabilă de capital uman.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.