Te trezești cu perna umedă și nu știi de ce? Salivarea în timpul somnului este frecventă și, de multe ori, inofensivă. Totuși, uneori poate semnala dezechilibre legate de respirație, poziția în somn, medicamente sau afecțiuni care influențează deglutiția. În rândurile de mai jos găsești, clar și pe scurt, ce ar putea însemna acest simptom și când merită investigat.
De ce salivăm în somn
Poziția de somn. Când dormi pe o parte sau pe burtă, gravitația favorizează scurgerea salivei pe colțul gurii. O gură întredeschisă și mușchii relaxați în timpul somnului REM accentuează fenomenul.
Respirația pe gură. Congestia nazală din alergii, răceli sau deviație de sept obligă aerul să treacă pe cale orală. Gura rămâne deschisă, iar salivarea devine mai evidentă.
Refluxul gastroesofagian (GERD). Acidul care urcă spre gât poate declanșa o hipersalivație reflexă menită să neutralizeze aciditatea. Episoadele apar frecvent noaptea, când stai întins.
Medicamente. Unele tratamente (de pildă, antipsihotice sau medicamente cu efect colinergic) pot crește producția de salivă sau pot modifica tonusul muscular al cavității bucale.
Structura căilor aeriene. Amigdale mărite, limbă voluminoasă, mușcătură nealiniată sau proteze nepotrivite îngreunează etanșeizarea buzelor și înghițirea automată a salivei pe timp de noapte.
Apneea obstructivă în somn. Sforăit puternic, pauze respiratorii și somn neodihnitor pot fi însoțite de salivare, deoarece gura rămâne deschisă pentru a compensa obstrucția nazală sau faringiană.
Afecțiuni neurologice. Tulburările care afectează coordonarea deglutiției (de exemplu, după un accident vascular) pot duce la scurgerea salivei, în special în poziție culcată.
Când merită să te îngrijorezi și ce poți face
Semne de alarmă. Adresează-te medicului dacă salivarea: apare brusc și e abundentă; se asociază cu dificultăți la înghițire, tuse nocturnă sau sufocare; este însoțită de febră, dureri în gât persistente, scădere în greutate, modificări ale vocii; coexistă cu sforăit sever și somnolență diurnă marcată.
Ce poți face acasă. Dormi pe spate și folosește o pernă care să ridice ușor capul; tratează nasul înfundat (dușuri nazale cu ser fiziologic, evitarea alergenilor); limitează alcoolul și sedativele seara; planifică ultima masă cu 2–3 ore înainte de culcare și redu alimentele grase sau picante dacă ai reflux; păstrează o bună igienă orală și o hidratare constantă pe parcursul zilei.
Corectarea cauzei. Pentru alergii și rinită, decongestionantele sau tratamentele recomandate de medic pot redeschide respirația pe nas. În reflux, sunt utile măsuri dietetice și, la nevoie, medicamente antiacide. Dacă bănuiești apnee în somn, o evaluare de somnologie poate indica terapii precum dispozitivele orale de avansare mandibulară sau CPAP. Problemele de mușcătură ori protezele nepotrivite se ajustează la medicul dentist.
Opțiuni pentru hipersalivație. Când producția de salivă este excesivă (sialoree), medicul poate recomanda terapii direcționate: exerciții de deglutiție (logopedie), medicație ce reduce secreția salivară (cu monitorizarea efectelor secundare, ca gură uscată), ori injecții cu toxină botulinică în glandele salivare în cazuri selectate.
Atenție la obiceiuri aparent banale. Somnul pe canapea, cu capul căzut într-o parte, sau maratoanele de seriale terminate târziu în noapte, urmate de gustări acide, pot agrava salivarea fără să-ți dai seama.
Un mic ritual util: aerisește camera, curăță nasul înainte de culcare, setează-ți un interval fix pentru ultima masă și alege o pernă care îți menține capul ușor ridicat. În multe situații, aceste ajustări simple reduc vizibil urmele de pe pernă și fac diminețile mai confortabile.