Controversele privind componența comitetului guvernamental însărcinat cu modificarea legilor justiției au căpătat o nouă intensitate în ultimele zile, alimentate de decizii ale instanței și de o dezbatere publică tot mai polarizată. În centru se află rolul reprezentanților societății civile în acest proces și modul în care aceștia sunt selectați. Subiectul a fost readus în prim-plan și de ancheta realizată de Recorder, care a reîncălzit discuțiile despre transparență și legitimitate.
Context și hotărârile Curții de Apel București
La data de luni, 19 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a respins cererea depusă de avocata Silvia Uscov privind suspendarea hotărârii de constituire a comitetului guvernamental pentru legile justiției. Potrivit motivării, instanța a constatat lipsa calității procesuale a reclamantei, ceea ce a condus la respingerea demersului.
Decizia din 19 ianuarie a venit la scurt timp după ce aceeași instanță respinsese o solicitare similară formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept. Succesiunea acestor hotărâri întărește, din punct de vedere juridic, poziția Guvernului în privința comitetului, măcar până la soluționarea eventualelor căi de atac sau a altor acțiuni în instanță. Pentru moment, demersul de modificare a legilor justiției rămâne, așadar, pe cursul anunțat de Executiv.
În plan public, însă, disputa depășește strict domeniul juridic: se discută intens despre criteriile de selecție ale membrilor, despre nivelul de expertiză necesar pentru a influența o reformă atât de sensibilă și despre oportunitatea implicării unor figuri cunoscute din spațiul cultural. Această tensiune se vede în reacțiile politicienilor, ale profesioniștilor din domeniul juridic și ale unei părți semnificative a publicului.
Replica lui Sorin Grindeanu către Tudor Chirilă
Pe acest fond, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a ieșit în spațiul public cu o reacție fermă la adresa artistului Tudor Chirilă, după comentariile acestuia privind reformarea legilor justiției și componența comitetului guvernamental. Grindeanu a pus sub semnul întrebării relevanța unor voci din zona culturală în această dezbatere normativă.
„Care e expertiza unor domni de la Vocea României atunci când vorbim despre legile justiției?”
Intervenția lui Grindeanu marchează o linie de demarcație între dreptul de a formula opinii în spațiul public și expertiza tehnică cerută de o reformă de substanță a legislației. Deși mesajul politic este tranșant, el reia o întrebare mai largă, prezentă de ani buni în societatea românească: cine are legitimitatea de a participa la conturarea politicilor publice în domenii cu un puternic caracter tehnic?
În același timp, susținătorii implicării societății civile subliniază că prezența unor voci din afara corpului juridic poate aduce transparență, control public și o mai bună conectare a normelor la așteptările cetățenilor. Criticii, pe de altă parte, insistă că arhitectura legilor justiției reclamă în primul rând expertiză profesională acumulată în ani de practică, înțelegerea profundă a jurisprudenței și familiaritate cu echilibrele instituționale.
Dezbaterea e amplificată de faptul că miza nu este doar componența unui for consultativ, ci direcția în care va fi împinsă reforma. În absența unui consens, pozițiile rămân ferme: unii cer criterii mai stricte de validare pentru participanți, alții atrag atenția că excluderea vocilor neconvenționale riscă să îngusteze perspectiva și să reducă responsabilizarea decidenților.
În perioada imediat următoare, rămâne de urmărit dacă vor fi anunțate noi demersuri în instanță, eventuale clarificări ale Guvernului privind criteriile de selecție sau consultări suplimentare cu mediul profesional și cu publicul interesat. Oricare ar fi pașii următori, discuțiile despre expertiză, reprezentare și transparență vor continua să domine scena publică.