Demisia sa a survenit în contextul unei cereri de suspendare depuse de opoziție, care urma să fie discutată în plenul Parlamentului pe 11 februarie.
Conform Constituției României, pentru a evita un vid de putere, interimatul este preluat de Președintele Senatului, Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal (PNL).
Această măsură este menită să asigure continuitatea la conducerea statului până la organizarea alegerilor prezidențiale din luna mai 2025. Interimatul lui Ilie Bolojan aduce cu sine o serie de atribuții esențiale, dar și limitări semnificative conform prevederilor constituționale.
Rolul și atribuțiile președintelui interimar
Conform articolului 98 din Constituția României, președintele interimar îndeplinește atribuțiile președintelui demisionar până la organizarea de noi alegeri. Ilie Bolojan va avea următoarele responsabilități:
- Reprezentarea statului român pe plan intern și internațional: Președintele interimar va participa la reuniuni oficiale și va menține dialogul cu partenerii internaționali ai României.
- Promulgarea legilor: Bolojan poate semna promulgarea legilor sau cere reexaminarea acestora, dacă consideră necesar.
- Sesizarea Curții Constituționale: Președintele interimar are dreptul de a contesta constituționalitatea unor acte legislative.
- Instituirea stării de urgență sau asediu: Cu aprobarea Parlamentului, acesta poate lua măsuri extreme în situații de criză.
- Numirea și revocarea miniștrilor: La propunerea prim-ministrului, poate face schimbări în componența Guvernului.
- Comandant suprem al forțelor armate: Această funcție implică coordonarea forțelor militare în situații de conflict sau criză.
Aceste atribuții sunt esențiale pentru asigurarea stabilității statului până la alegerea unui nou președinte.
Citește și: Camera Deputaților taie 240 de posturi. Reformă administrativă
Limitările funcției de președinte interimar
Deși Ilie Bolojan va avea prerogative importante, Constituția impune anumite limitări pentru a păstra echilibrul puterilor în stat în această perioadă de tranziție. Printre aceste limitări se numără:
- Nu poate dizolva Parlamentul: Această prerogativă rămâne exclusiv la dispoziția unui președinte ales prin vot popular.
- Nu poate iniția un referendum: Deciziile de consultare populară sunt suspendate până la instalarea unui președinte definitiv.
- Nu poate adresa mesaje politice Parlamentului: Președintele interimar este limitat la mesaje instituționale, fără accente partizane.
Aceste restricții sunt menite să prevină abuzurile de putere și să asigure o tranziție lină în perioada interimatului.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.