După un sfârșit de săptămână cu ploi persistente, rafale puternice și un aer sensibil mai rece, atmosfera intră treptat pe un făgaș mai liniștit. De la începutul săptămânii, valorile termice tind să urce, iar episoadele de precipitații devin mai puține și mai slabe. Pe scurt, urmează câteva zile cu o stabilizare a vremii, resimțită în cea mai mare parte a țării.
Se schimbă vremea iar
Potrivit meteorologului Raul Ilea, maximele zilnice se vor încadra, în linii mari, între 5 și 14°C, în timp ce minimele nopții vor coborî în jurul -3 și 5°C. Pentru debutul lunii decembrie, aceste valori sunt peste media obișnuită, un semnal că România traversează un interval mai blând decât ne-am aștepta în mod normal.
Specialiștii anticipează că întregul interval va rămâne mai cald față de normalul climatologic, fără episoade notabile de ninsoare la câmpie și fără nopți cu ger aspru. Practic, urmează un scurt „respiro termic” ce își va face simțită prezența în majoritatea regiunilor, de la vest la sud și centru.
Vântul se va mai domoli comparativ cu zilele anterioare, iar precipitațiile, deși posibile pe arii restrânse, nu vor avea, în general, intensitatea recentelor fronturi. În plus, intervalele cu soare vor deveni mai dese, mai ales în zonele de câmpie și podiș, unde temperaturile diurne vor fi simțite ca neobișnuit de plăcute pentru început de iarnă.
Cu toate acestea, rămâne întrebarea care circulă tot mai des în spațiul public: vine sau nu „iarna secolului”? În lipsa unor indicii ferme pe termen foarte scurt, prognoza rămâne nuanțată, iar accentul cade pe urmărirea evoluției din a doua parte a lunii.
Când vine „iarna secolului”?
Termenul a fost folosit pentru a descrie un posibil scenariu de frig sever pe continent. Contextul sinoptic indică, în prezent, un vortex polar aflat sub intensitatea obișnuită pentru această perioadă. În astfel de situații, structura circulației atmosferice poate permite scurgeri de aer arctic către latitudini mai joase, inclusiv spre Europa Centrală și de Est.
Consecința ar fi o răcire bruscă, cu temperaturi ce pot coborî mult sub pragul de îngheț, viscole și ninsori consistente în zonele predispuse. Un tablou de iarnă dură nu este fără precedent: iarna 1978–1979 a adus în Germania un val de frig și ninsori care a intrat în istoria meteorologică recentă, fiind adesea invocat ca reper pentru episoadele extreme.
„Iarna secolului” rămâne, pentru moment, o formulare colocvială pentru un posibil episod sever după sărbători, nu un verdict definitiv.
Experții sunt împărțiți: o parte atrage atenția că după Crăciun s-ar putea instala o schimbare de regim, cu intruziuni de aer rece ce ar modifica radical peisajul termic și nival; alții mizează pe un scenariu mai temperat, în care răcirile ar fi de scurtă durată și fără extinderi spectaculoase.
Până la clarificarea tabloului, merită urmărite actualizările frecvente ale prognozelor și semnalele privind dinamica vortexului polar. Orice schimbare notabilă în structura acestuia poate grăbi sau tempera o eventuală coborâre a aerului rece spre regiunea noastră, cu efecte vizibile în teren, de la temperaturi la tiparul precipitațiilor.
În plan practic, următoarele zile vor aduce pentru mulți români vreme mai ușor de gestionat: drumuri fără probleme majore din cauza ninsorilor și un consum energetic relativ moderat. Rămâne de văzut dacă finalul de decembrie va confirma așteptările privind un episod rece pronunțat sau dacă iarna va continua într-o notă mai blândă decât sugerează termenul intrat în uzul curent.