După aproximativ patru luni de discuții în Coaliție, Executivul a convenit un pachet de măsuri pentru a reforma administrația și a reduce cheltuielile publice. Salariile de bază nu vor fi tăiate, însă veniturile bugetarilor vor scădea prin eliminarea sporurilor și a primelor. În anumite structuri, autoritățile iau în calcul și desființarea unor posturi ocupate.
Ținta principală este administrația centrală, unde s-a stabilit o diminuare de 10% a costurilor, fără a modifica grila de bază. Economiile ar urma să fie obținute în special prin tăierea beneficiilor suplimentare și, acolo unde nu există justificare operațională, prin reducerea personalului.
Tăieri la cheltuieli și posibile concedieri în administrația publică
Premierul Ilie Bolojan a precizat că pachetul urmărește eficientizarea aparatului birocratic și eliminarea pozițiilor care nu pot fi susținute prin rezultate. Potrivit acestuia, statul nu mai poate finanța posturi fără încărcătură reală.
„Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate, acesta este adevărul”
La nivel local, în 2026, primarii vor alege între două variante: fie desființează 10% din posturile ocupate, fie reduc cu 10% cheltuielile de personal. Formula lasă o marjă de adaptare la specificul fiecărei instituții – administrațiile cu multe beneficii extra-salariale pot opera mai ușor tăieri de costuri, în timp ce aparatele aglomerate vor fi împinse să reconfigureze organigrame.
Bolojan a subliniat că direcția generală este reorientarea banilor colectați din taxe către proiecte cu efect economic și social, nu către funcții care nu-și dovedesc utilitatea.
„Consider că impozitele cetățenilor trebuie să plece în investiții și nu în salariile unor oameni care nu își justifică posturile, indiferent că e vorba de o Primărie mare sau una mică. Acolo unde pot fi reduse cheltuielile, de personal sau nu peste tot trebuie făcut acest lucru”
În paralel, instituțiile centrale sunt așteptate să revizuiască procese, să digitalizeze acolo unde este posibil și să îmbunătățească distribuția sarcinilor, astfel încât reducerea costurilor să nu afecteze serviciile pentru cetățeni. Accentul este pus pe performanță și pe o administrare prudentă a resurselor.
Demnitarii, indemnizațiile și cabinetele parlamentare
Măsurile de austeritate vor fi resimțite și de demnitari. Indemnizația forfetară alocată pentru activitatea cabinetelor parlamentare va fi diminuată cu 10% începând din 2026. În prezent, suma medie încasată de un ales este de aproximativ 7.000 de euro pe lună (peste 80.000 de euro pe an), iar după ajustare va coborî la circa 6.300 de euro lunar.
Diferența anuală estimată pentru fiecare parlamentar depășește 8.000 de euro, ceea ce ar urma să tempereze cheltuielile cu asistenții și cu funcționarea birourilor din teritoriu. Reducerea completează tabloul general al tăierilor de costuri, orientat pe eliminarea cheltuielilor considerate neesențiale și pe realocarea fondurilor către investiții publice.
Pe fond, Guvernul anunță că pachetul se bazează pe un principiu simplu: aparatul administrativ trebuie să fie suplu, iar beneficiile suplimentare să fie acordate doar acolo unde sunt susținute de rezultate măsurabile. Autoritățile locale și cele centrale vor lucra în regim etapizat pentru ca schimbările să poată fi aplicate începând cu anul 2026.