Bolile cardiace rămân o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Date internaționale arată că boala cardiacă ischemică este o cauză principală de deces, iar în 2019 s-au înregistrat milioane de vieți pierdute din această cauză. De aceea, recunoașterea din timp a semnelor care pot prevesti un atac de cord este esențială pentru a ajunge rapid la îngrijire medicală.
Un aspect adesea trecut cu vederea este că infarctul miocardic poate fi precedat, cu zile sau chiar luni, de manifestări discrete numite simptome prodromale. Acestea pot fi ușor confundate cu oboseala obișnuită sau cu stresul zilnic și, din acest motiv, sunt uneori ignorate atât de pacienți, cât și de cadre medicale aflate în prima linie.
Semne care pot apărea cu zile sau luni înainte
“include chest pain, chest heaviness, chest burning, palpitations, fatigue, sleep disturbance, shortness of breath (SOB), dizziness, anxiety, sudden heat or cold, back pain, and vomiting.”
Oboseală marcată – te simți epuizat, somnolent sau fără energie pentru sarcini minore. Poate apărea când arterele se îngustează, scăzând fluxul de sânge către inimă. Dacă această stare persistă, fără o cauză evidentă (de ex., schimb de tură, efort intens recent), merită evaluată.
Durere, presiune sau arsuri în piept – descrisă ca o „greutate” în mijlocul toracelui, uneori cu iradiere spre braț, umăr, gât sau mandibulă. Nu orice durere toracică este cardiacă, dar disconfortul care se agravează la efort și cedează la repaus impune prudență.
Lipsă de aer (dispnee) – senzația că „nu îți ajunge aerul”, mai ales la urcat scări ori în repaus. Când apare brusc sau se accentuează progresiv, poate indica suferință cardiacă.
Palpitații și bătăi neregulate – perceperea accentuată a bătăilor inimii, uneori asociată cu amețeală sau slăbiciune. Deși pot avea cauze benigne, dacă sunt noi ori însoțesc alte semne din această listă, nu le ignora.
Simptome „atipice” – durere de spate (în special între omoplați), disconfort epigastric (senzație de „arsuri la stomac”), greață sau vărsături, amețeală, transpirații reci, tulburări de somn, anxietate. La femei, vârstnici și persoane cu diabet aceste manifestări pot predomina, chiar în absența unei dureri toracice „clasice”.
Factori de risc – hipertensiune, colesterol crescut, fumat, sedentarism, obezitate, istoric familial de boală cardiacă sau un episod cardiac anterior cresc probabilitatea ca aceste semne să anunțe o problemă a inimii.
Când trebuie să suni la 112
Dacă ai durere/strângere în piept care durează peste 5 minute, revine în valuri, se asociază cu lipsă de aer, transpirații reci, greață sau paloare, tratează situația ca pe o urgență. Apelează imediat 112 și urmează indicațiile operatorului. Dacă ți s-a recomandat anterior de către medic, poți lua o aspirină (dacă nu ai alergii sau alte contraindicații), însă nu amâna apelul la serviciul de urgență.
Până la sosirea ajutorului, stai într-o poziție confortabilă, evită efortul, deschide o fereastră pentru aer proaspăt și nu conduce singur la spital. Dacă ești alături de o persoană cu astfel de simptome, încurajeaz-o să rămână calmă și pregătește istoricul ei medical (medicamente, alergii, diagnostice).
În afara situațiilor acute, programează o consultație cardiologică pentru evaluarea riscului și discută despre analize (profil lipidic, glicemie), tensiunea arterială și posibile investigații. Micile schimbări consecvente – mișcare regulată, alimentație echilibrată, somn adecvat, renunțarea la fumat – pot reduce semnificativ probabilitatea unui eveniment cardiac. Ține un jurnal scurt al simptomelor (când apar, ce le declanșează, cât durează) și arată-l medicului; aceste detalii accelerează un diagnostic corect.