Unele boli nu intră în viața ta cu „sirene”. Se strecoară pe tăcute, îți schimbă discret energia, îți dau impresia că „e de la stres” și te lasă să mergi mai departe, ca și cum nimic n-ar fi în neregulă. Cancerul de colon este exact genul acesta de afecțiune: poate să stea ascuns mult timp, fără semne clare, iar tocmai asta îl face atât de periculos.
În Europa și în Statele Unite, cancerul de colon și rect rămâne printre cauzele importante de deces oncologic, iar miza uriașă e una singură: când îl prinzi devreme, ai cu totul altă șansă decât atunci când îl lași să crească în liniște.
Cancerul de colon: cum începe, de ce trece neobservat
De cele mai multe ori, cancerul colorectal pornește din intestinul gros sub forma unor polipi. Nu orice polip se transformă în cancer, dar unii pot evolua în timp către forme maligne dacă nu sunt depistați și tratați.
Cel mai des, boala apare după 45–50 de ani, însă poate apărea și mai devreme, mai ales atunci când există factori de risc. Problema reală este că, în stadiile incipiente, te poți simți „aproape normal”. Iar când nu ai un semnal clar, tentația e să amâni—o zi, o săptămână, încă o lună.
Pe măsură ce evoluează, manifestările pot deveni mai intense, iar locul exact în care se dezvoltă tumora în intestin poate schimba felul în care apar simptomele. Asta înseamnă că două persoane pot descrie lucruri diferite, dar pot vorbi despre aceeași problemă.
Simptomele care îți schimbă rutina (și când să mergi rapid la medic)
Există semne „generale” care te pot păcăli tocmai pentru că par banale: pierderea apetitului, scăderea energiei fizice și mentale, oboseală persistentă (adesea legată de anemie), scădere în greutate fără o explicație și un aspect palid sau ușor gălbui al pielii și mucoaselor. Potrivit dr. Florin Grama, acestea sunt printre indiciile care pot apărea în boala colorectală.
Apoi sunt simptomele „locale”, cele care apar în jurul tranzitului intestinal și care, dacă persistă, nu ar trebui trecute la capitolul „o să-mi treacă”: constipație apărută brusc, episoade de diaree sau alternanța dintre cele două, schimbarea formei scaunului (mai subțire ori fragmentat), senzația că intestinul nu se golește complet și disconfortul sau durerea la eliminare.
Riscul ca în spate să fie o leziune colorectală crește și mai mult atunci când aceste modificări se adună—sau când vin la pachet cu balonare, crampe și disconfort abdominal care nu se mai „stinge” de la sine, de la o zi la alta.
„Aceste simptome nu indică automat prezența cancerului.”
Dar aici este linia fină pe care mulți o trec prea târziu: faptul că pot avea și alte cauze nu înseamnă că trebuie ignorate. Tocmai de aceea, un consult gastroenterologic și investigațiile potrivite pot face diferența între liniște și un diagnostic pus când lucrurile sunt deja complicate.
Cancerul de colon este un carcinom, adică se dezvoltă din celulele epiteliale care acoperă și protejează organele. Iar când aceste celule devin maligne, pot invada țesuturile din jur și pot ajunge inclusiv la ganglionii limfatici sau în alte părți ale organismului. De aceea, reacția rapidă contează.
Semnul de alarmă pe care nu ai voie să-l treci cu vederea, mai ales dacă se repetă sau apare împreună cu schimbările de tranzit descrise mai sus, este prezența sângelui sau a mucusului în scaun (uneori asociată și cu scaune mai închise la culoare).