in

Sfântul Ioan Botezătorul: tradiții, superstiții și obiceiuri care îți pot schimba anul

În calendarul creștin ortodox, ziua de 7 ianuarie este dedicată Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului, cunoscut drept Înaintemergătorul Domnului.

Sfântul Ioan Botezătorul: tradiții, superstiții și obiceiuri care îți pot schimba anul

Acest sfânt este sărbătorit cu mare evlavie în rândul credincioșilor, fiind asociat cu numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții care s-au păstrat din generație în generație, mai ales în comunitățile rurale.

Ziua de Sfântul Ioan Botezătorul marchează încheierea sărbătorilor de iarnă, care încep cu Crăciunul și continuă cu Boboteaza. În această zi, credincioșii îi aduc cinstire celui care l-a botezat pe Iisus Hristos în râul Iordan și care a propovăduit pocăința și apropierea de Dumnezeu.

Pe lângă semnificația religioasă profundă, ziua de 7 ianuarie este încărcată de numeroase tradiții populare și credințe specifice.

Obiceiuri religioase și datini populare

Sărbătoarea Sfântului Ioan este una dintre cele mai respectate în România, iar obiceiurile care o însoțesc reflectă atât credința în puterea binefăcătoare a sfântului, cât și legătura profundă a oamenilor cu natura și tradițiile strămoșești.

În această zi, mulți români participă la slujbele religioase dedicate Sfântului Ioan. Acestea încep cu citirea rugăciunilor speciale și continuă cu binecuvântarea apei. Credincioșii obișnuiesc să aducă la biserică apă sfințită de la Bobotează, pe care o păstrează în casă ca pe un simbol al purității și al protecției divine. Se crede că această apă are puteri vindecătoare și este folosită în momentele de boală sau dificultăți.

Totodată, o tradiție populară specifică acestei zile este stropirea cu agheasmă a gospodăriilor, a animalelor și a terenurilor agricole. Acest obicei are rolul de a alunga spiritele rele și de a aduce belșug și sănătate în anul care urmează. În unele sate din România, copiii și tinerii merg din casă în casă pentru a colinda și pentru a binecuvânta oamenii cu agheasmă.

Printre datinile populare legate de Sfântul Ioan se numără și celebrarea celor care poartă numele sfântului. Este zi de mare bucurie pentru familiile care au membri cu numele Ioan, Ioana sau derivate, iar tradiția spune că aceștia trebuie să fie sărbătoriți cum se cuvine. În popor se spune că „Cine nu se veselește de Sfântul Ioan, va fi trist tot anul”, ceea ce arată importanța socială și spirituală a acestei zile.

Citește și: Boboteaza: Tradiții străvechi, superstiții fascinante și semnificația Botezului Domnului

Superstiții legate de ziua Sfântului Ioan

Pe lângă obiceiurile religioase, ziua de Sfântul Ioan este însoțită de o serie de superstiții care reflectă credințele populare ale românilor. Acestea sunt păstrate mai ales în mediul rural, unde tradiția joacă un rol important în viața comunității.

Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că, în ziua de Sfântul Ioan, nu este bine să speli rufe, deoarece acest lucru ar aduce ghinion și ar atrage bolile asupra familiei. De asemenea, se crede că cei care lucrează în această zi riscă să atragă mânia sfântului.

În multe zone din țară, există obiceiul „Iordănitului”. În trecut, grupuri de tineri obișnuiau să își stropească prietenii sau vecinii cu apă, considerând că acest gest simbolizează purificarea și binecuvântarea. Se spunea că cei care sunt udați de Sfântul Ioan vor avea noroc tot anul. Chiar dacă acest obicei s-a mai pierdut în unele locuri, el încă este practicat în anumite comunități, mai ales de tineri.

O altă superstiție specifică acestei zile este legată de visele avute în noaptea de dinaintea sărbătorii. Se spune că visele din noaptea de 6 spre 7 ianuarie sunt premonitorii, iar oamenii obișnuiesc să le interpreteze pentru a afla ce le rezervă viitorul.

De exemplu, dacă visezi apă curată, se crede că vei avea un an norocos și lipsit de necazuri, în timp ce visele legate de apă tulbure sunt considerate un semn rău.

Lista superstițiilor legate de Sfântul Ioan poate continua:

  • Nu se dă nimic cu împrumut în această zi, pentru a nu pierde belșugul din casă.
  • Se aprind lumânări în memoria celor dragi trecuți în neființă, considerând că sufletele acestora primesc astfel o binecuvântare.
  • Oamenii poartă haine noi, albe sau curate, ca simbol al purificării și al unui nou început.

Tot pe vesteazilei: Agheasma Mare și Lumina Credinței. Sărbătoarea Botezului Domnului îi reunește pe credincioși la Catedrala Patriarhală

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.