Fenomenul Raynaud este o reacție exagerată a vaselor de sânge la frig sau la stres. Pentru multe persoane, primele minute par doar un disconfort trecător; în realitate, ceea ce se întâmplă este un spasm al arteriolelor din degete și din alte zone expuse, care reduce brusc fluxul de sânge.
Când sângele nu mai circulă normal, pielea trece prin schimbări de culoare bine cunoscute: devine mai întâi albe, apoi albastre, iar pe măsură ce circulația revine, zonele afectate se înroșesc roșii și pot furnica sau pulsa. Aceste episoade durează, de regulă, de la câteva minute la o oră, dar intensitatea variază de la o persoană la alta.
Ce este fenomenul Raynaud și pe cine afectează
Raynaud poate apărea ca formă primară (fără o boală de bază, frecventă la femei tinere) sau ca formă secundară (asociată unor afecțiuni reumatologice ori expuneri profesionale la vibrații). În ambele situații, mecanismul-cheie este același: vasoconstricție intensă declanșată de temperaturi scăzute ori de stres psihic.
Deși cele mai vizibile manifestări apar la degetele mâinilor și degetele picioarelor, nu sunt singurele zone care pot fi atinse. Uneori, episoade similare apar la nas, urechi sau chiar la mamelon (în special în alăptare), ceea ce poate provoca durere și dificultăți la atașarea bebelușului.
Un episod tipic începe cu o expunere aparent banală: atingerea unui obiect scos din frigider, intrarea într-un magazin cu aer condiționat, trecerea bruscă de la un mediu cald la unul rece, sau o emoție intensă. La scurt timp, apar amorțeală, rigiditate și schimbarea de culoare în trepte – albe → albastre → roșii.
„Nu ignorați degetele care își schimbă culoarea – acestea trimit un mesaj despre cum reacționează vasele dumneavoastră de sânge.”
Semne mai puțin evidente, declanșatori și ce poți face
Dincolo de paleta de culori, există indicii subtile: piele rece ca gheața, furnicături la revenirea circulației, mici fisuri sau răni la vârful degetelor dacă episoadele sunt frecvente. În formele secundare, rareori pot apărea ulcerații dureroase, un semnal că trebuie consultat rapid medicul.
Factorii declanșatori obișnuiți includ frigul, stresul, fumatul, consumul excesiv de cofeină, dar și unele medicamente (precum anumite decongestionante nazale sau beta-blocante). Pentru mulți, simpla trecere pe lângă raftul frigorific într-un supermarket e suficientă pentru a porni un atac.
Ce poți face imediat în timpul unui episod: încălzește treptat zona (răsucește mâinile, pune-le sub axilă, masează blând), evită sursele directe de căldură intensă aplicate brusc, respiră adânc pentru a reduce tensiunea. Măsuri utile pe termen lung: poartă mănuși și șosete groase în straturi, alege o haină cu manșetă strânsă care ține vântul la distanță, folosește pahare termoizolante pentru băuturi reci, limitează nicotina și cofeina, iar acasă menține o temperatură ambientală stabilă.
Dacă episoadele sunt frecvente sau severe, discută cu medicul despre opțiuni terapeutice: uneori se recomandă medicamente care relaxează vasele (de tip blocante ale canalelor de calciu) sau, mai rar, alte abordări vasodilatatoare. Evaluarea medicală este importantă mai ales dacă simptomele apar după vârsta de 30–40 de ani, dacă sunt asimetrice sau dacă ai și alte semne sugestive pentru o boală autoimună (oboseală marcată, dureri articulare, erupții cutanate).
Pentru recunoaștere rapidă, amintește-ți formula: „Alb – Albastru – Roșu”, plus un declanșator de frig sau stres. O mică ajustare a rutinei zilnice și câteva obiecte-cheie – mănuși, șosete termo, plicuri reutilizabile cu gel cald – pot reduce simțitor numărul episoadelor.
Checklist scurt pentru zile liniștite: ia-ți mănuși înainte să atingi ceva scos din frigider; păstrează un șal pentru a proteja nasul și urechile pe timp rece; încălzește volanul mașinii câteva minute; limitează fumatul și cofeina; planifică pauze scurte pentru respirație lentă în perioadele tensionate. Corpul îți va răspunde cu mai puține episoade și cu mai mult confort termic, chiar și când afară domină frigul.