Într-o piață plină de mezeluri procesate, există o excepție pe care inclusiv nutriționiștii stricți o consideră acceptabilă: Salamul de Sibiu. Potrivit medicului Mihaela Bilic, acest produs iese din tiparul obișnuit al parizerului, cremwurștilor sau salamului de vară și poate fi inclus în alimentație cu moderație.
Motivul principal ține de felul în care este obținut. În locul pastelor de carne „umflate” cu apă și aditivi, vorbim despre un salam maturat, cu textură densă și cu o concentrație nutrițională superioară. Uscarea îndelungată reduce excesul de apă și păstrează ceea ce contează: carne de calitate și un profil de ingrediente mai curat.
De ce Salamul de Sibiu se diferențiază
Procesul de fabricație presupune metode tradiționale de fiert-uscat și maturare naturală. Această tehnică concentrează produsul și îl deosebește de mezelurile industriale în care se amestecă apă, amidon și mulți aditivi. În cazul Salamului de Sibiu, conținutul de carne este mai ridicat, iar adaosurile chimice sunt în general reduse față de alternativele obișnuite din supermarket.
Rezultatul este un salam cu densitate nutritivă mai mare: odată cu pierderea apei, elementele nutritive rămân și se concentrează. De aici și diferența de gust, dar și faptul că produsul se potrivește mai bine unei alimentații atente, atunci când este consumat în cantități mici.
Prin comparație, variantele tipice precum parizerul, cremwurștii sau salamul de vară sunt în mod obișnuit produse pentru volum și preț, nu pentru calitate. Salamul de Sibiu mizează pe timp, maturare și rețetă, nu pe „trucuri” tehnologice.
Cum îl consumăm responsabil
Chiar dacă vorbim despre o opțiune mai bună, regula rămâne aceeași: nu zilnic și nu în cantități mari. Porția recomandată se rezumă la 2–3 felii foarte subțiri, aproape transparente. Astfel, aportul de sare și grăsimi rămâne controlat, iar avantajele produsului nu sunt anulate de excese.
Asocierile contează. O farfurie în care câteva felii de Salam de Sibiu apar lângă legume proaspete bogate în fibre, vitamine și minerale echilibrează gustarea. Roșii, ardei, castraveți sau frunze verzi „domolesc” sarea și grăsimea, transformând momentul într-o alegere mai prietenoasă cu silueta.
Frecvența consumului ar trebui să fie moderată: produsul funcționează cel mai bine ca un răsfăț ocazional sau o delicatesă pentru un platou rece, nu ca aliment de bază. Acesta este și mesajul transmis de medicul Mihaela Bilic atunci când subliniază diferența dintre un mezel obișnuit și unul maturat corect.
Un alt avantaj practic este accesibilitatea. Salamul de Sibiu se găsește pe scară largă în magazinele din toată țara, fiind ușor de reperat pe raft. Consumatorii pot astfel să aleagă o variantă cu profil ingredientelor mai „curat” atunci când își doresc o opțiune de mezel mai atentă la detalii.
Pentru inspirație, o idee simplă: câteva felii foarte fine de salam, o salată crocantă de sezon și o felie de pâine integrală pot compune o gustare rapidă și echilibrată ca texturi și arome, potrivită pentru o pauză scurtă în timpul zilei.