Știrea momentului în România! Impozitul pe locuință nu se mai plătește dacă..

Un proiect legislativ aflat în dezbatere publică propune scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru proprietarii ale căror locuințe nu sunt conectate la rețele publice esențiale – apă, canalizare și gaze naturale. Inițiativa pornește de la ideea că nu este echitabil ca locuințele fără infrastructură de bază să fie taxate similar cu cele situate în zone complet utilate.

Ce prevede inițiativa

Textul propus vizează exceptarea de la plata impozitului pe clădiri a imobilelor care nu sunt racordate la utilități publice funcționale, precum alimentarea cu apă, canalizarea și distribuția gazelor naturale. Măsura ar urma să se aplice proprietarilor care dovedesc lipsa accesului la aceste servicii de bază, astfel încât povara fiscală să reflecte mai realist condițiile de trai și nivelul de servicii oferite de autorități.

Argumentul central este de natură socială și fiscală: acolo unde infrastructura lipsește sau este nefuncțională, valoarea de întrebuințare a proprietății este diminuată, iar impozitarea la același nivel cu zonele complet utilate produce inechități. În logica inițiatorilor, scutirea ar reduce aceste diferențe și ar introduce un criteriu obiectiv – existența efectivă a utilităților – în stabilirea obligațiilor locale.

Contextul: majorări de impozite și problema utilităților

Propunerea apare pe fondul unor creșteri consistente ale taxelor locale în mai multe unități administrativ-teritoriale, unele majorări fiind semnificative, menționate chiar ca intervale de 150–200% față de anii precedenți. Pentru numeroși proprietari din mediul rural sau din comunități marginalizate – acolo unde lipsesc rețelele de apă, canalizare ori gaze – aceste creșteri au accentuat sentimentul de dezechilibru fiscal.

Inițiatorii subliniază că nu toți contribuabilii beneficiază de aceleași servicii publice, iar sistemul de impozitare ar trebui să țină cont de această realitate. Acolo unde autoritățile nu au asigurat încă infrastructura minimă, contribuabilii nu ar trebui să suporte o sarcină identică cu a celor din zone modernizate.

Poziție publică

„În condițiile în care, de exemplu, ai stat pe o stradă neasfaltată care s-a asfaltat anul trecut, locuiești într-un bloc care s-a reabilitat termic din fonduri europene, nu ai avut canalizare, te racordezi la canalizare, se face o șosea de centură pe care câștigi 5 minute în fiecare zi înseamnă că valoarea proprietății tale, zona în care locuiești este mai accesibilă, este mai curată, crește și este logic să se contribuie cu o sumă mai mare de bani la bugetele locale pentru ca aceste proiecte de investiții să poată fi continuate”.

Mesajul de mai sus, rostit de Ilie Bolojan, susține ideea corelării taxării cu nivelul de investiții și confort urban dintr-o localitate, subliniind că acolo unde serviciile se îmbunătățesc este normal ca aportul la bugetul local să crească.

Inițiativa rămâne, în acest moment, în dezbatere. În etapa următoare, pot fi analizate criteriile tehnice prin care se stabilește lipsa accesului la utilități (de exemplu, absența racordului la rețele funcționale), precum și modalitățile de dovedire de către proprietari. Pentru mulți contribuabili din zone fără infrastructură, proiectul este urmărit cu atenție, întrucât ar putea schimba modul în care este calculată sarcina fiscală locală.