TABEL Cât gaz consumă o centrală termică dacă o setezi la 19, 21 sau 23 de grade. Calcule exacte cu diferențele care pot apărea pe facturi

În plin sezon rece, reglajul termostatului devine un exercițiu de echilibru între confort și costuri. Specialiștii în eficiență energetică arată că modificarea punctului de setare de la 19°C la 21°C sau 23°C schimbă vizibil atât consumul de gaz, cât și suma de plată la final de lună. Analiza de mai jos pornește de la o simulare pentru două tipuri de locuințe frecvente: un apartament de două camere (circa 50 mp) și unul de trei camere (circa 70 mp), ambele cu izolație medie.

Estimări de consum și costuri

Principiul de bază este simplu: cu cât diferența dintre temperatura interioară dorită și cea exterioară este mai mare, cu atât centrala lucrează mai mult. Randamentul echipamentului și pierderile de căldură ale clădirii transformă această diferență în metri cubi consumați și, inevitabil, în lei pe factură.

„În general, fiecare grad în plus la termostat duce la un consum mai mare de gaz cu 6–8%.”

Pe exemplul unui apartament de două camere (aprox. 50 mp), valorile medii lunare de iarnă din simulare sunt următoarele:

– 19°C: aproximativ 550 kWh/lună (circa 55 mc de gaz), cu un cost estimat de 190 lei.

– 21°C: aproximativ 620 kWh/lună (circa 62 mc), cost estimat 215 lei.

– 23°C: aproximativ 680 kWh/lună (circa 68 mc), cost estimat 240 lei.

Pentru un apartament de trei camere (aprox. 70 mp), consumul crește proporțional cu volumul încălzit și cu pierderile specifice. Dimensiunea mai mare a spațiului și suprafața suplimentară a pereților exteriori determină, în practică, un necesar termic mai ridicat, deci un consum de gaz mai mare decât la 50 mp, dacă setările de temperatură sunt similare.

Cum interpretezi diferențele de pe factură

Privind cifrele de mai sus, salturile sunt ușor de observat: trecerea de la 19°C la 21°C adaugă aproximativ 25 lei/lună în acest scenariu, iar de la 19°C la 23°C diferența ajunge la circa 50 lei/lună. Mulți proprietari resimt aceste variații pentru că termostatul influențează direct durata de funcționare a centralei și temperatura agentului termic pe circuit.

În utilizarea de zi cu zi, valorile reale pot oscila în funcție de gradul de izolație, etaj (parter, intermediar, ultim), orientarea față de punctele cardinale și tiparul de ventilare al locuinței. O locuință median izolată, cu pierderi moderate și fără curenți de aer, se va apropia mai mult de scenariul de 50 mp prezentat. O casă ori un apartament mai mare, cu aceleași obiceiuri de încălzire, va consuma mai mult pentru a atinge aceeași temperatură setată.

Confortul termic perceput joacă și el un rol. Pentru unele persoane, 21°C poate fi suficient dacă spațiul are o bună etanșeitate și nu există punți termice; pentru altele, pragul de confort este la 23°C, situație în care factura lunară reflectă inevitabil consumul suplimentar.

Aceste cifre sunt utile pentru planificarea bugetului personal și pentru a înțelege cum se „traduce” fiecare grad în plus pe nota de plată. Ele provin dintr-o simulare pe locuințe izolate mediu și au caracter orientativ: prețul final depinde de tariful furnizorului, de sezonalitate și de comportamentul de utilizare (programul de funcționare al centralei, temperatura pe timp de noapte, numărul de porniri/opriri). În practică, monitorizarea indicilor de pe contor de la o lună la alta oferă cel mai fidel reper pentru orice gospodărie.