Somnul ar trebui să fie momentul în care corpul și mintea se refac după o zi plină. Când odihna este fragmentată sau insuficientă, se răsfrânge asupra stării de spirit, iar insomnia poate deveni un cerc vicios care înrăutățește totul.
Mulți oameni povestesc episoade în care se trezesc, văd camera, știu unde sunt, dar nu se pot mișca și nu pot vorbi. Uneori încearcă să strige și nu iese niciun sunet. Dacă ți s-a întâmplat, este foarte probabil să fi trecut prin ceea ce specialiștii numesc paralizie în somn.
Ce înseamnă „paralizia în somn”
Paralizia în somn apare în tranziția dintre somn și starea de veghe. În mod normal, în faza REM, mușchii sunt „blocați” (atonie) pentru a nu executa mișcările visate. La unele treziri, conștiința se activează înainte ca acel blocaj să dispară, iar corpul rămâne imobil câteva secunde.
De aici senzația că „te ține cineva”, deși nu există un pericol real. Persoana percepe mediul, dar nu poate interacționa imediat cu el. Situația sperie, pentru că mintea e trează, iar corpul nu răspunde.
Episoadele pot fi însoțite de halucinații legate de suprapunerea visului peste realitate: unele sunt auditive (sunete, voci), altele vizuale (silhuete, umbre), iar unele senzoriale (presiune pe piept, furnicături). Chiar dacă par intense, trec rapid odată cu revenirea controlului asupra mușchilor.
Semne, factori favorizanți și ce poți face pe moment
Paralizia se manifestă prin trezire conștientă, imobilitate, dificultate de a vorbi și uneori panică. Situația este frecvent legată de stres prelungit, oboseală, griji sau episoade de depresie și de o calitate slabă a somnului. Toți acești factori pot tulbura ritmul normal dintre fazele somnului.
Ce ajută când ți se întâmplă? În primul rând, evită să te lupți cu imobilitatea. Încearcă respirație lentă și regulată, relaxează intenționat umerii, maxilarul și abdomenul. Poți încerca mici comenzi către corp: mișcă vârful limbii sau degetele de la mâini/picioare; aceste micro-mișcări grăbesc „deblocarea”.
Truc util: concentrează-te pe numărarea respirațiilor (1 la inspir, 2 la expir) și repetă mental că episodul trece de la sine în câteva secunde.
După ce revii, merită să acorzi atenție igienei somnului: program cât mai constant, expunere la lumină naturală dimineața, limitarea ecranelor înainte de culcare și o cameră aerisită, răcoroasă. Reducerea stresului pe parcursul zilei și pauzele scurte de decomprimare ajută la o odihnă mai bună în noaptea următoare.
Deși trăirea este marcată de frică, episoadele sunt, de regulă, scurte. Mulți oameni observă că apar mai ales când adorm pe spate sau după perioade de oboseală acumulată. Odată ce știi ce se întâmplă și ai la îndemână câteva tehnici simple, controlul reapare mai repede, iar teama se diminuează.
Poți nota ora, durata aproximativă și contextul fiecărui episod (cât ai dormit, ce ai mâncat, nivelul de stres). Observarea acestor detalii te ajută să identifici tipare personale și să ajustezi rutina pentru nopți mai liniștite.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.