Tipul de cafea considerat cel mai riscant pentru sănătate – mulți îl beau zilnic, mai ales după 50 de ani

Cafeaua nefiltrată – precum cea la ibric sau preparată la presa franceză – este asociată cel mai des cu efecte mai puțin dorite asupra profilului lipidic. Pentru persoanele de peste 50 de ani, când riscul cardiovascular crește oricum natural, tipul de preparare începe să conteze la fel de mult ca numărul de cești. Nu este vorba despre panică, ci despre alegeri informate: cum anume îți faci cafeaua poate influența nivelul de colesterol și felul în care corpul tolerează cofeina.

De ce cafeaua nefiltrată ridică riscuri

Băuturile rezultate din metode fără hârtie – ibric, cezve, presă franceză, unele espressoare – lasă să treacă în ceașcă compuși uleioși naturali ai boabelor de cafea. Dintre aceștia, cafestol și kahweol sunt cei mai discutați, pentru că pot favoriza creșterea LDL – colesterolul considerat rău – atunci când consumul este constant și în cantități mai mari.

Filtrarea prin hârtie reține mare parte din acești compuși. De aceea, o cafea făcută la aparat cu filtru sau la dispozitive care folosesc filtru de hârtie tinde să fie mai blândă pentru profilul lipidic, la un consum echivalent de cofeină.

Espresso intră într-o zonă intermediară: este tot o cafea practic nefiltrată, dar porția mică limitează încărcarea cu diterpene. Pentru cine bea multe shot-uri pe zi, efectul se poate aduna. În plus, pentru unii oameni sensibili, concentrația mare de cofeină pe volum poate însemna palpitații, reflux sau tulburări de somn, mai ales dacă este consumată târziu.

Nu trebuie ignorată nici partea calorică. Cafeaua în sine are puține calorii, însă băuturile cu frișcă, siropuri și zahăr adăugat transformă o ceașcă inofensivă într-o gustare bogată. După 50 de ani, când masa musculară scade treptat și metabolismul încetinește, aceste adaosuri cântăresc dublu.

Ce pot face cei trecuți de 50 de ani

Alege filtrul – Treci, pe cât posibil, la metode cu hârtie sau la aparate care rețin partea uleioasă. Dacă iubești ritualul la ibric, alternează-l cu variante filtrate pe parcursul săptămânii.

Limitează porțiile – Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, 1-2 cești moderate pe zi sunt un prag rezonabil. Dacă preferi espresso scurt, notează câte shot-uri strângi până la prânz.

Ai grijă la ora – Cofeina se elimină mai lent odată cu vârsta. Evită ceașca de după-amiază târzie pentru a proteja somnul. Un somn bun susține tensiunea arterială și apetitul, ceea ce influențează și sănătatea cardiometabolică.

Simplifică rețeta – Redu zahărul, siropurile și toppingurile. Dacă îți place laptele, alege variante simple și doze mici. Papilele se adaptează surprinzător de repede la un gust mai curat.

Fii atent la interacțiuni – Anumite medicamente pentru tiroidă, osteoporoză sau inimă cer distanță față de cofeină. Discută cu medicul sau farmacistul despre orar. Dacă ai istoric de hipercolesterolemie, hipertensiune, aritmii ori reflux, notează reacțiile organismului la diferite tipuri de cafea.

Hidratare și mișcare – Completează fiecare ceașcă cu un pahar cu apă și păstrează rutina de mișcare ușoară zilnic. E un mod simplu de a compensa potențialul efect ușor diuretic și de a menține un tonus bun.

Nu cantitatea de boabe din borcan, ci modul de preparare, porția și ora zilei fac adesea diferența pentru inimă, somn și digestie.

Pe scurt, dacă îți place intensitatea, rezervă cafeaua la ibric sau la presă pentru ocazii și bazează rutina zilnică pe cafea filtrată. Dacă preferi gustul dens al unui espresso, consideră un lungo bine extras dimineața și evită repetarea shot-urilor pe parcursul zilei.

Un exemplu practic pentru dimineți: o cană de cafea filtrată, fără zahăr, alături de un mic dejun bogat în proteine și fibre. Dacă vrei aromă, joacă-te cu scorțișoara sau cu puțină cacao neîndulcită – adaugi plăcere, nu calorii. Astfel, te bucuri de gust, iar corpul tău îți răspunde pe măsura grijii acordate.