Într-un moment în care încrederea în Justiție pare să se topească de la o zi la alta, Traian Băsescu revine în spațiul public cu un mesaj care nu lasă loc de interpretări facile. Nu e un discurs de complezență și nici o analiză „la cald” aruncată pe masă: e o radiografie în care apar, pe rând, vinovați, mecanisme, decizii și fisuri care, spune el, au împins sistemul într-o zonă greu de ignorat.
Intervenția a venit pe 15 decembrie 2025, într-o discuție televizată, iar tonul a fost unul direct: nu doar că problema ar fi devenit vizibilă pentru public, dar, în logica fostului șef de stat, ar exista și un punct de cotitură clar — un set de decizii care ar fi redeschis drumul spre degradare.
De ce spune că sistemul nu se mai poate repara „din mers”
Mesajul central pe care îl împinge în față Traian Băsescu este că tensiunea din Justiție nu ar putea fi stinsă cu ajustări minore, ci cu schimbări de fond. În special, el indică problema puterii concentrate la vârful instanțelor, descriind-o ca pe o vulnerabilitate care a lăsat loc derapajelor și a alimentat o stare generală de neîncredere.
În această logică, fostul președinte invocă și analiza lui Augustin Lazăr, pe care o prezintă ca pe un reper profesionist pentru a fixa momentul în care „declinul” ar fi reînceput să se vadă. Iar de aici, firul duce către un set de legi promovate în 2022, despre care afirmă că ar fi creat cadrul pentru ceea ce se observă astăzi.
„Acum lucrurile arata ca un dezastru. M-am uitat la analiza lui Augustin Lazar si cred ca fixeaza foarte corect, e om de meserie, momentul in care a inceput din nou degradarea justitiei. Asta inseamna ca trebuie modificate niste legi care au fost promovate in 2022. Acele legi au permis sa se intample ceea ce vedem azi.”
Dincolo de formulări, miza pe care o sugerează este una simplă și apăsătoare: dacă legile au deschis uși pe care sistemul nu le mai poate închide singur, atunci presiunea se mută inevitabil în zona deciziei politice — acolo unde, de obicei, fiecare cuvânt costă.
Presiune publică, nume grele și răni vechi care se redeschid
În aceeași intervenție, Traian Băsescu vorbește și despre tensiunea care se acumulează când societatea vede, în același timp, anchete, acuzații, documentare și lupte interne. El aduce în discuție funcțiile de vârf ale sistemului, într-un context în care un material jurnalistic (Recorder) a amplificat suspiciunile despre influență și rețele informale.
„Si eu cred ca sefa ICCJ trebuie sa plece. Eu nu am intalnit-o niciodata. Acum, data fiind presiunea publica, cred ca ar trebui sa faca un pas, asa cum fac si oamenii politici, ar fi o solutie sa se stinga tensiunea din societate. E nevoie de un raport al Inspectiei Judiciare. Nu cred ca isi permit in actualul context sa ignore problemele”
Pe un alt palier, fostul președinte reia tema anticorupției și a felului în care s-a construit percepția publică în anii în care DNA era în centrul atenției. O menționează pe Laura Codruța Kovesi într-o dublă cheie: pe de o parte, ca numire pe care o consideră corectă; pe de altă parte, ca exemplu de epocă în care comunicarea și spectacolul mediatic ar fi generat presiuni greu de dus pentru instanțe.
„Greseala care s-a facut a fost dupa ce am numit-o pe Kovesi la DNA. Spectacolul care s-a facut cu cei care ieseau arestati. A fost un parteneriat intre Kovesi si presa care a asigurat un show total. Asta a creat o presiune pe instante. A fost o greseala si e responsabilitatea doamnei Kovesi.”
În fundal, el amintește și de rolul serviciilor, sugerând că în ecuația marilor dosare și a „mecanismelor” a existat mereu un strat invizibil, greu de explicat publicului, dar suficient de influent cât să lase urme adânci în percepția colectivă.
Abia aici apare, în forma cea mai tăioasă, miezul „bombei” promise: Traian Băsescu spune că e nevoie de modificarea legilor din 2022, că trebuie limitate puterile șefilor de instanțe și, în același pachet de măsuri, afirmă că ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ar trebui îndepărtat — formulând explicit: „Poate si domnul Predoiu este trimis intr-o vacanta. Legile lui Predoiu sunt o prostie si trebuie sa limitam puterile sefilor de instanta”