Donald Trump a transmis că urmărește să mențină criza cu Iranul pe teren diplomatic, declarând că „intenționez să discut cu ei” și că speră să evite o intervenție armată. Mesajul a fost rostit joi, în fața reporterilor, la Centrul Kennedy.
Contextul declarațiilor
Liderul de la Casa Albă a indicat că administrația sa poartă deja contacte cu Teheranul și că opțiunea militară nu este una dorită. În același timp, a subliniat că Statele Unite au trimis în zonă o desfășurare navală semnificativă, pe fondul tensiunilor în creștere din Orientul Mijlociu. Potrivit relatărilor preluate de la agenția Anadolu, Trump a vorbit despre nave trimise ca măsură de descurajare.
„Am avut (conversații cu Iranul în ultimele zile – n.r.) și intenționez să o fac”,
a spus el jurnaliștilor. Liderul american a adăugat că există o prezență maritimă impresionantă în drum spre regiune: a menționat „o mulțime de nave foarte mari, foarte puternice” și a punctat că „ar fi minunat dacă nu ar trebui să le folosim”.
Oficialul american a lăsat astfel deschis canalul de negocieri, chiar dacă, anterior, avertizase că timpul „se scurge” pentru Teheran. Formula sugerează o strategie dublă: presiune militară pentru a descuraja, combinată cu disponibilitatea declarată de a discuta.
Mesajul către Teheran și opțiunile de răspuns
Întrebat ce anume a transmis conducerii iraniene, Trump a rezumat condițiile americane prin două puncte ferme, ambele centrate pe securitate și drepturile omului.
„Le-am spus două lucruri: primul, fără arme nucleare și al doilea, să încetați să ucideți protestatari.”
Prin această formulă, Washingtonul leagă tema programului nuclear de comportamentul autorităților față de manifestanți. În mod implicit, Casa Albă indică faptul că o eventuală detensionare ar depinde de pași concreți pe ambele planuri.
Deși mesajul public insistă pe dialog, Casa Albă semnalează și menținerea opțiunilor „pe masă”. Defrișarea unei rute diplomatice ar necesita garanții privind neproliferarea, în timp ce prezența unei flote în apropiere are rolul de a preveni escaladări rapide. Această combinație de ton și instrumente reflectă abordarea clasică de presiune și negociere.
În practică, deschiderea către dialog ar putea presupune canale oficiale și neoficiale, medieri sau semnale transmise prin parteneri regionali. Faptul că președintele a spus explicit că discuțiile au avut loc „în ultimele zile” sugerează o ritmicitate a contactelor, nu simple tentative izolate.
Rămâne de văzut dacă Teheranul va răspunde prin gesturi verificabile privind limitarea programului nuclear și tratamentul aplicat demonstranților. Pe termen scurt, continuarea desfășurărilor maritime menține presiunea, în timp ce declarațiile de la Washington conturează o fereastră pentru soluții non-militare.
Declarațiile au fost făcute joi, 30 ianuarie 2026, la Centrul Kennedy, în fața presei, și au reiterat ideea că obiectivul președintelui american este să privilegieze dialogul față de opțiunile de forță, cu condiția ca mesajele transmise Teheranului să fie urmate de pași concreți.