in

Turcia deschide ușile Alianței Nord-Atlantice după negocieri îndelungate

După o perioadă lungă de negocieri, Turcia a decis să accepte aderarea Suediei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Turcia deschide ușile Alianței Nord-Atlantice după negocieri îndelungate

Această mișcare strategică deschide calea pentru o cooperare mai strânsă între cele două țări și marchează un punct de cotitură în evoluția politicii regionale. Cu toate acestea, decizia nu a fost luată ușor, arătând complexitatea deciziilor din cadrul Alianței.

Un aspect important al acestei aderări este faptul că, în cadrul NATO, deciziile sunt luate în unanimitate, și orice țară membră are drept de veto. Acesta a fost un factor crucial în negocierile dintre Turcia și Suedia, ilustrând natura democratică a organizației și necesitatea consensului între membrii săi. Cu toate acestea, aceste veto-uri nu sunt neapărat legate de securitate, cum a demonstrat Turcia în acest caz.

Cu Erdogan în frunte, Turcia a abordat negocierile cu determinare și pragmatism. Unul dintre aspectele discutate a fost ridicarea embargoului asupra armelor, impus Turciei în 2019, cu mult înainte de escaladarea conflictului din Ucraina.

Acest lucru indică faptul că aderarea Suediei nu are legătură directă cu evenimentele recente din Ucraina sau cu percepția „amenințării Rusiei”.

Implicații Geostrategice și Politice

Cu toate acestea, este important de menționat că Suedia a avut o colaborare strânsă cu Statele Unite și cu alte țări membre NATO de-a lungul anilor, astfel încât integrarea sa în Alianță este mai mult o formalitate decât o schimbare semnificativă a politicii sale de securitate.

În cadrul negocierilor cu Turcia, au fost discutate și achizițiile de avioane de vânătoare F-16 și, eventual, F-35 de către Suedia.

Acest lucru a creat tensiuni suplimentare în regiune, în special cu Grecia, care a acuzat piloții turci de încălcarea spațiului aerian. Astfel, există implicații geopolitice complexe în ceea ce privește această aderare.

În plus, această mișcare va avea consecințe pentru liderii kurzi refugiați în Suedia, deoarece vor pierde anumite facilități legate de obținerea permiselor de ședere. În același timp, Parlamentul de la Stockholm se confruntă cu provocările generate de extremismul neo-nazist, inclusiv incidente de ardere a Coranului în public, care au fost folosite în campaniile electorale pentru a alimenta retorica politică.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.