Impozitarea proprietăților trece printr-o schimbare importantă: baza de calcul urmează să fie legată de valoarea de piață, nu de indicatori contabili depășiți. Ilie Bolojan a explicat că, deși nu ar trebui să existe o creștere generală a taxelor în 2027, modul de stabilire a valorii impozabile se va rafina pentru a reflecta mai bine realitatea tranzacțiilor imobiliare.
Ce se schimbă din 2027
România s-a angajat prin PNRR să introducă un model în care impozitul pe proprietate are la bază valoarea de piață. Bolojan a arătat că anul acesta autoritățile au lucrat la o formulă care să apropie baza de impozitare de media practicată pe piață.
„Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România”, a afirmat Ilie Bolojan la Radio România Actualități.
Un element-cheie îl reprezintă un soft național, dezvoltat de Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Mondială, care va agrega date din tranzacțiile imobiliare comunicate la nivel național. Instrumentul ar urma să indice valori de referință pe localități și zone, astfel încât primăriile și proprietarii să cunoască o valoare de piață orientativă pentru fiecare imobil.
„În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el primește date din piață, toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an de zile, să determin valoarea de piață a unor imobile în zona Militari, în București, sau într-un cartier din Timișoara, sau din Iași, și așa mai departe, sau într-o comună din România.
Potrivit lui Bolojan, diferențele între urban și rural rămân semnificative, cu valori medii pe metru pătrat mai ridicate în marile orașe, iar în prezent nivelul orientativ discutat este de puțin peste 500 euro/mp, în funcție de zonă.
Cum se calculează impozitul și ce pot face primăriile
Baza (valoarea de piață) este doar una dintre cele două componente ale impozitului. Cealaltă este cota de impozitare, stabilită de autoritățile locale în intervalul 0,08% – 0,2%. Noua regulă nu permite adoptarea unei cote mai mici decât cea aplicată anul trecut, astfel că o bază impozabilă mai mare poate împinge automat impozitul în sus, dacă primăria menține sau majorează cota.
„Valoarea unui impozit se determină din două componente – baza, valoarea de piață și procentul de impozitare. Primăriile vor avea posibilitatea să regleze acest procent.”
În privința indexărilor, baza de 1.000 lei a fost actualizată cu inflația până în 2025, însă nu se permite actualizarea cu inflația pentru anul 2026.
Se mențin reducerile în funcție de vechimea clădirii, aplicate valorii impozabile, astfel:
– –50% pentru imobile cu vechime de peste 100 de ani;
– –30% pentru imobile între 50 și 100 de ani;
– –10% pentru imobile între 30 și 50 de ani.
În plus, baza crește și pentru locuințele mai vechi de 30 de ani și, suplimentar, pentru apartamentele din blocuri cu peste trei niveluri și minimum opt apartamente, ceea ce poate duce la sume mai mari de plată pentru aceste categorii.
Mesajul transmis de Bolojan este că schimbarea urmărește „o rafinare, o granulare a datelor”, nu o scumpire generală. Totuși, pe fondul noilor reguli privind baza și a limitărilor asupra cotelor locale, în practică pot apărea majorări importante. Diverse simulări prezentate în spațiul public indică niveluri posibile de creștere de minimum 1,8 ori și până la circa 3 ori, în funcție de vechime, amplasare și tipul clădirii.
Pentru proprietari, util este să urmărească în 2026 proiectele de hotărâri ale consiliilor locale privind cotele aplicate pe 2027 și să verifice valorile de referință afișate în viitorul soft, în special în cartierele unde ritmul tranzacțiilor a împins în sus prețurile. Astfel, deciziile bugetare ale gospodăriilor pot fi ajustate din timp, iar eventualele neconcordanțe pot fi semnalate administrației locale.