După zile în care iarna părea că negociază cu calendarul, România intră într-un episod care schimbă ritmul dintr-odată: aer rece, precipitații care se transformă rapid și un vânt care face diferența dintre „ninsoare” și blocaj. În teren, totul se măsoară în minute: cât de repede se depune stratul, cât de repede se întunecă vizibilitatea, cât de repede se închide un drum.
În centrul avertizărilor se află Administrația Națională de Meteorologie, iar numele Elenei Mateescu revine constant în discuțiile despre ce urmează. Semnalul e clar: nu e vorba doar de un val de frig, ci de o combinație de fenomene care pot amplifica problemele exact acolo unde infrastructura e pusă la încercare în fiecare iarnă.
Detaliul care îngrijorează autoritățile nu e doar frigul în sine, ci felul în care acesta vine la pachet: ninsori, depuneri, posibil polei și rafale care schimbă instantaneu condițiile de trafic. Iar când vântul începe să „taie” din vizibilitate, o porțiune de șosea poate deveni, în câteva clipe, un punct de risc.
Zonele unde iarna apasă cel mai tare
Semnalele cele mai sensibile vin din zonele montane, acolo unde altitudinea și relieful transformă orice front rece într-o probă pentru turiști, drumari și salvatori. Acolo, zăpada nu doar cade: e spulberată, se așază în troiene și poate închide rapid porțiuni de traseu sau de drum, chiar și atunci când „pe hartă” pare că totul ar trebui să fie sub control.
În paralel, sudul țării intră în atenție dintr-un alt motiv: vântul. Când rafalele cresc, apar riscuri în lanț — de la obiecte smulse și copaci care cedează, până la situații în care parcarea unei mașini devine o decizie care contează. Aici, orice deplasare „scurtă” poate deveni o cursă cu surprize, mai ales pe drumuri deschise, expuse.
Recomandările care pot salva timp și probleme
Departamentul pentru Situații de Urgență insistă pe ideea de prevenție, tocmai pentru că aceste episoade nu iartă improvizațiile: evitarea deplasărilor care nu sunt strict necesare, prudență sporită în zonele cu viscol și o pregătire realistă a autoturismelor pentru iarnă — de la anvelope potrivite până la lanțuri, lopată și combustibil suficient.
În același pachet intră și lucrurile care par „mărunte” până în clipa în care nu mai sunt: unde îți lași mașina, cât de aproape de copaci sau stâlpi, cum îți planifici drumul ca să nu fii prins între două mesaje meteo consecutive. Iar când temperaturile cad, o simplă întârziere poate transforma o așteptare într-o problemă de sănătate, mai ales pentru cei vulnerabili.
În intervalul anunțat de ANM, informarea meteorologică rămâne valabilă cel puțin până sâmbătă dimineața, iar episodul de vreme severă este estimat să se întindă cel puțin până la jumătatea lunii ianuarie: precipitații predominant sub formă de ninsoare, strat de zăpadă, ger și intensificări ale vântului, cu patru mesaje de cod galben și trei de cod portocaliu; în Carpații Meridionali și în sudul Orientalilor, la altitudini de peste 1.700 m, se vorbește despre viscol puternic, vizibilitate sub 50 m și rafale de 85–120 km/h, iar în județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman sunt așteptate rafale de 70–90 km/h; din punct de vedere termic, maximele se încadrează între -5 și 3°C, minimele pot coborî spre -15°C (mai ales în nordul Moldovei și depresiunile din Transilvania), iar după încetarea precipitațiilor se așteaptă maxime negative la nivel național, între -10 și -5°C, cu nopți în București de -7…-8°C.