În trafic, de multe ori pare că „te descurci” cu un avertisment, o neatenție mică sau un gest grăbit. Doar că, din 2026, aceeași greșeală poate deveni mult mai scumpă, fără ca legislația rutieră să fie neapărat rescrisă din temelii.
Totul pornește de la un detaliu pe care mulți șoferi îl ignoră: amenda nu e o sumă „bătută în cuie”, ci se mișcă odată cu un indicator economic. Iar când indicatorul urcă, urcă și nota de plată.
Ce se schimbă de la 1 iulie 2026
Începând cu 1 iulie 2026, șoferii pot resimți o majorare a sancțiunilor contravenționale, în contextul unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Proiectul vizează creșterea salariului minim brut pe țară, iar efectul în lanț se vede direct în amenzi.
Mecanismul e simplu, dar neiertător: punctul de amendă este calculat ca procent din salariul minim brut garantat în plată. Cu alte cuvinte, dacă salariul minim urcă, și punctul de amendă urcă odată cu el — iar fiecare abatere încadrată pe clase de sancțiuni își „trage” costul din acest reper.
În acest context, chiar și încălcările pe care mulți le consideră „de rutină” în trafic capătă o greutate nouă. O diferență aparent mică, împărțită în puncte, ajunge să conteze atunci când se adună la final pe procesul-verbal.
De ce o creștere de salariu îți poate scumpi greșelile din trafic
Proiectul discutat are în centru o majorare a salariului minim brut, de la nivelul din prima parte a anului la un prag mai ridicat în a doua jumătate a lui 2026. Ministerul argumentează această schimbare inclusiv prin calcule de timp de lucru și prin efectele economice pe care le anticipează: mai mulți beneficiari direcți ai salariului minim și, în teorie, un impuls pentru ocupare și consum.
„În România, beneficiază, în prezent, de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de 14,6 % din numărul total de salariaţi activi. De majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia un număr de 1.759.027 salariaţi.
Totodată, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru”
Dincolo de economie, pentru șoferi rămâne partea foarte concretă: cum se traduce asta în sancțiuni. Clasele de amenzi rămân aceleași, dar „unitatea de măsură” devine mai mare. Asta înseamnă că abateri precum nepurtarea centurii, folosirea telefonului la volan, ignorarea unor reguli de circulație sau problemele administrative (gen acte/inspecții) pot ajunge să coste mai mult, în funcție de gravitate.
În plus, diferența se va simți și în zona firmelor: pentru persoanele juridice, plaja de sancțiuni este oricum mai mare, iar creșterea punctului de amendă amplifică imediat impactul.
În practică, asta poate face ca o greșeală „scurtă” să devină o factură care te urmărește luni întregi, mai ales când se combină cu alte cheltuieli (asigurare, revizii, taxe). Pentru mulți, nu va fi despre „dacă” merită să riști, ci despre cât de repede îți dai seama că nu mai merită deloc.
În lipsa altor schimbări legislative, iată cifra-cheie și intervalele: salariul minim brut propus este 4.325 lei (față de 4.050 lei), iar punctul de amendă, calculat ca 5% din salariul minim, ar urca de la 202,5 lei la 216,2 lei. Asta duce la amenzi de 432,50–648,75 lei (clasa I, 2–3 puncte), 865,00–1.081,25 lei (clasa a II-a, 4–5 puncte), 1.297,50–1.730 lei (clasa a III-a, 6–8 puncte), 1.946,25–4.325 lei (clasa a IV-a, 9–20 puncte) și 4.541,25–21.625 lei pentru persoane juridice (clasa a V-a, 21–100 puncte); exemplele vehiculate includ centura de la 432,50 lei, telefonul la volan 865–1.081,25 lei, iar pentru situații mai grave (precum ITP expirat) maximul poate ajunge la 4.325 lei — motiv suficient ca, înainte de următoarea deplasare, să verifici actele, ITP-ul și obiceiurile „mici” care te pot costa enorm.