În 2026, pentru mulți români care trăiesc din sprijinul statului, fiecare zi începe cu aceeași întrebare: ajung banii până la finalul lunii? Scumpirile nu așteaptă, facturile nu se amână, iar tratamentele nu pot fi puse pe pauză. Tocmai de aceea, orice schimbare care atinge direct veniturile lunare ale persoanelor vulnerabile stârnește imediat interes — și, mai ales, speranță.
De data aceasta, discuția se învârte în jurul unui mecanism care trece adesea neobservat, dar care decide, în tăcere, cât intră în cont în fiecare lună: Indicatorul Social de Referință (ISR). Nu e un cuvânt spectaculos, însă pentru cei care depind de indemnizații, ISR poate face diferența dintre un coș minim de cumpărături și o listă de nevoi amânate.
Partea care prinde la public nu e doar suma în sine, ci felul în care se întâmplă: fără drumuri, fără dosare refăcute, fără stresul că ai uitat o hârtie. Într-o țară în care birocrația consumă nervi și timp, ideea de „din oficiu” sună aproape neverosimil de simplu.
Cum se schimbă banii fără cereri și fără birocrație
În 2026, anumite indemnizații sociale sunt prevăzute să fie ajustate automat, prin indexare, exact pe traseul stabilit de lege. Asta înseamnă că instituțiile responsabile fac recalcularea, iar beneficiarii nu sunt puși să demonstreze, încă o dată, ceea ce deja este înregistrat în sistem.
Cu alte cuvinte, pentru cei vizați, nu vorbim despre o campanie de depunere de acte, ci despre o modificare care apare în cuantumul lunar ca efect al unei formule. Iar formula are legătură directă cu ISR — baza folosită pentru mai multe forme de sprijin social.
Miza e clară: menținerea puterii de cumpărare într-un context în care prețurile la alimente, utilități, medicamente și servicii continuă să apese greu. Pentru cine trăiește din venituri fixe, chiar și o creștere calculată „pe hârtie” poate însemna costuri acoperite „în viața reală”.
Cine intră în ecuație și de ce 2026 contează
Vizați sunt, în special, românii care primesc sprijin în baza încadrării în grad de handicap, dar și cei care se află în zona pensiilor de invaliditate. Pentru ei, fiecare ajustare contează nu doar ca cifră, ci ca ritm de viață: tratamente, îngrijire, deplasări, cheltuieli permanente care nu se pot negocia.
Există și un alt tip de venit care se mișcă după o regulă diferită față de pensii și care atrage atenția tocmai prin potențialul de a urca separat. Nu este legat de punctul de pensie, ci de un reper economic pe care îl simte toată lumea — salariul minim brut pe economie. Iar când salariul minim se schimbă, efectul se propagă și aici.
În spatele acestor ajustări stă aceeași realitate: statul încearcă să limiteze presiunea inflației asupra veniturilor fixe și să ofere un minim de stabilitate financiară acolo unde orice dezechilibru se vede imediat în sănătate și în traiul de zi cu zi.
De la 1 martie 2026, indemnizațiile sociale calculate în funcție de ISR se majorează automat, cu o indexare corelată cu inflația din 2025 (estimată între 9% și 10%), fără cereri sau documente suplimentare; separat, indemnizația de însoțitor (acordată în special pensionarilor de invaliditate gradul I) urmează să crească odată cu majorarea salariului minim brut programată de la 1 iulie 2026, iar estimările indică posibilitatea depășirii pragului de 2.300 lei, în funcție de nivelul final aprobat.