Sistemul sanitar se află într-un punct critic: pe de o parte, medicii cer venituri mai mari, pe de altă parte Guvernul ia în calcul o reducere de 10% a salariilor din sectorul bugetar, inclusiv pentru sănătate. În acest context tensionat, spitalele raportează dificultăți majore în a recruta și a păstra specialiști, iar efectele se văd direct la nivelul pacienților.
Criză de personal accentuată în spitale
Un caz ilustrativ vine de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Brașov, unde cinci medici radiologi au părăsit recent sistemul. Demisiile și renunțarea la gărzi au fost motivate de volumul ridicat de muncă și de condițiile dificile în care era desfășurată activitatea. Consecința imediată: presiune suplimentară pe echipele rămase și întârzieri resimțite de pacienți, într-o zonă-cheie pentru diagnosticare rapidă.
Managerii de spitale atrag atenția că fondurile există, însă sunt prost alocate sau utilizate ineficient. În lipsa unei strategii de resurse umane și a unor criterii clare de prioritizare, bugetele nu se transformă în posturi ocupate acolo unde nevoia este acută.
Concursuri fără candidați și presiunea salariilor
Tot la Spitalul Județean Brașov, secția de neurologie caută de peste un an cinci medici. Concursurile repetate nu au avut succes: a existat un singur candidat, care și-a retras dosarul în ultima zi de înscriere. Situația descrie fidel capcana în care au intrat multe unități medicale: posturi scoase la concurs, dar fără specialiști dispuși să accepte condițiile actuale.
Chiar dacă pentru anumite categorii sunt oferite stimulente de gardă și locuințe de serviciu, mesajul de la firul ierbii rămâne același: salariile trebuie ajustate pentru a putea concura corect atât cu sectorul privat, cât și cu ofertele din străinătate. În aceste condiții, o eventuală tăiere a veniturilor riscă să împingă din sistem și puținii specialiști care au rămas.
Criza de personal nu mai este o avertizare teoretică, ci o realitate de zi cu zi, cu consecințe imediate pentru pacienți și pentru funcționarea secțiilor-cheie.
Șefii de unități medicale vorbesc despre o spirală periculoasă: plecarea specialiștilor mărește încărcarea celor rămași, ceea ce duce la arderea profesională și la noi plecări. Fără măsuri rapide care să stabilizeze veniturile și să optimizeze organizarea muncii, fenomenul este greu de oprit.
În același timp, așteptările pacienților cresc, iar standardele de calitate impun timpi de reacție reduși în diagnostic și tratament. Or, deficitul de radiologi și neurologi afectează tocmai aceste verigi esențiale, făcând mai complicată gestionarea urgențelor și a cazurilor complexe.
În joc nu sunt doar cifre bugetare, ci și capacitatea spitalelor de a rămâne atractive pentru medici la început de carieră, dar și pentru specialiști consacrați. Fără o ofertă coerentă și predictibilă, concursurile vor continua să eșueze, iar secțiile vor funcționa cu găuri greu de acoperit.
Semnalele transmise din teritoriu conturează aceeași imagine: cerințe salariale neacoperite, posturi vacante și incertitudine legată de venituri. În absența unei soluții care să împace sustenabilitatea financiară cu nevoia de personal, spitalele vor rămâne blocate între constrângeri bugetare și presiunea tot mai mare din partea pacienților.
