Camerele de gardă din marile orașe, în special secțiile de pediatrie și boli infecțioase, sunt tot mai aglomerate în plin sezon de gripă. Datele transmise din București indică o creștere rapidă a prezentărilor cu simptome respiratorii, iar medicii atrag atenția că vârful sezonului nu a trecut.
Situația din spitale: date și tendințe
La Spitalul de Copii „Victor Gomoiu” din Capitală, aproximativ 60% dintre vizitele la camera de gardă sunt legate de infecții respiratorii. Dintre acestea, circa 30% sunt cazuri confirmate de gripă — echivalentul a aproape unul din cinci pacienți din totalul prezentărilor, potrivit unei estimări rezultate din aceste procente.
Presiunea se vede și la internări: din cele 70 de paturi disponibile, 80% sunt ocupate de copii cu infecții respiratorii, adică aproximativ 56 de locuri utilizate în orice moment. Ritmul de transmitere este alimentat, spun specialiștii, de circulația subcladei K a virusului gripal, asociată în acest sezon cu o contagiozitate crescută și cu forme clinice mai severe la unele categorii vulnerabile.
Dincolo de numere, medicii subliniază că durata simptomelor (febră înaltă, cefalee, dureri musculare, tuse) poate fi mai mare decât în sezoanele obișnuite, iar prezentarea timpurie la consult ajută la stabilirea unui tratament corect și la evitarea complicațiilor, mai ales în cazul copiilor mici și al pacienților cu boli cronice.
Ce recomandă medicii: măsuri simple, efect dublu
Vaccinare antigripală: rămâne cea mai eficientă măsură de prevenție pentru vârstnici, gravide, copii peste 6 luni și persoane cu afecțiuni cronice. Chiar dacă sezonul este în plină desfășurare, imunizarea poate reduce riscul de forme severe și de spitalizare.
Igienă riguroasă: spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, folosirea soluțiilor pe bază de alcool și evitarea atingerii feței după contactul cu suprafețe comune. Aerisirea încăperilor și curățarea obiectelor folosite în comun scad încărcătura virală din mediu.
Mască în spații aglomerate: utilă mai ales în mijloacele de transport, săli de așteptare sau atunci când apar simptome respiratorii. Protejează atât purtătorul, cât și persoanele vulnerabile din jur.
Izolare și odihnă: rămânerea acasă la debutul febrei și al tusei reduce transmiterea. Revenirea la colectivitate se face după cel puțin 24 de ore fără febră, fără antipiretice, și după ce starea generală s-a ameliorat.
Tratament responsabil: hidratare, antitermice și antiinflamatoare la indicația medicului. Antibioticele nu au efect asupra virusurilor și se folosesc doar dacă medicul confirmă o complicație bacteriană. Automedicația poate masca simptomele și întârzia îngrijirea corectă.
Consiliere rapidă: la apariția simptomelor, contactați medicul de familie sau un serviciu de telemedicină pentru a decide dacă e nevoie de evaluare în spital. În cazul sugarilor, al copiilor cu boli cronice sau al vârstnicilor, evaluarea timpurie este deosebit de importantă.
Semne de alarmă care impun prezentare urgentă: dificultăți de respirație, somnolență marcată sau confuzie, buze vineții, dureri toracice, febră care nu cedează la medicație sau reapare după o scurtă ameliorare, vărsături persistente și imposibilitatea de a se hidrata.
Informațiile de mai sus reflectă situația raportată pe 15 ianuarie 2026 la Spitalul de Copii „Victor Gomoiu” din București și recomandările uzuale ale medicilor pentru sezonul de gripă, în contextul circulației subcladei K.