Viktor Orban și Guvernul de la Budapesta intervin, ca parte susținătoare, în procesul inițiat de Consiliul Național Secuiesc (CNS) împotriva Comisiei Europene, după respingerea inițiativei cetățenești care vizează sprijinirea așa-numitelor „regiuni naționale”. Demersul se adresează Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și are ca miză includerea pe agenda europeană a temei legate de Ținutul Secuiesc din România.
Joi, 12 februarie 2026, CNS a anunțat că salută implicarea oficială a Ungariei în cauză, considerând-o un pas important pentru vizibilitatea subiectului la nivelul instituțiilor UE. Litigiul a fost declanșat după ce Comisia Europeană a respins, în septembrie 2025, inițiativa privind „regiunile naționale”.
Decizia Comisiei din septembrie 2025 este contestată de CNS pe motiv că ar fi fost insuficient motivată în raport cu cerințele dreptului comunitar.
În noiembrie 2025, Consiliul Național Secuiesc a sesizat CJUE cu o acțiune de anulare a hotărârii Comisiei. Prin intervenția depusă de Guvernul Ungariei, Budapesta se aliniază poziției CNS în cadrul procedurii europene, urmând regulile privind intervenția statelor membre în cauze aflate pe rolul Curții.
Intervenția Guvernului Ungariei, semnal pentru comunitatea maghiară
Președintele CNS, Balázs Izsák, a legat rapid gestul Executivului de la Budapesta de așteptările comunității maghiare din Transilvania.
„intervenţia guvernului ungar este încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”
Pe plan procedural, o astfel de intervenție nu decide rezultatul procesului, dar poate întări argumentația și poate oferi Curții o perspectivă suplimentară din partea unui stat membru al Uniunii.
În esență, inițiativa cetățenească susținută de CNS urmărește ca „regiunile naționale” – teritorii cu identitate istorică și culturală distinctă – să beneficieze de un cadru de sprijin în programele și politicile europene. Respingerile anterioare ale demersului au fost motivate de limitările competențelor Comisiei sau de formulări considerate neconforme, fapt pe care promotorii îl contestă acum în fața CJUE.
Ce înseamnă Ținutul Secuiesc și cum se leagă de litigiul de la Luxemburg
Ținutul Secuiesc – denumit în maghiară Székelyföld – desemnează un areal din Transilvania compus din județele Covasna, Harghita și porțiuni din Mureș, locuit majoritar de secui, un subgrup al comunității maghiare. Chestiunea nu vizează frontierele statelor membre, ci modul în care identitățile regionale sunt reflectate în politicile și finanțările Uniunii.
Székelyföld este adesea invocat ca exemplu de „regiune națională” în dezbaterea europeană privind protecția minorităților și sprijinul pentru specificul local.
În cadrul acțiunii aflate la Luxemburg, CJUE va analiza, în primă instanță, dacă respingerea inițiativei a respectat obligația de motivare și cadrul legal aplicabil inițiativelor cetățenești europene. Dosarul va parcurge etapele obișnuite – depuneri scrise, eventuale observații ale părților și, dacă va fi cazul, o audiere publică.
Implicarea Guvernului Ungariei adaugă greutate politică dosarului, însă rezultatul depinde exclusiv de analiza juridică a Curții. Pentru moment, părțile își definitivează pozițiile, iar instanța stabilește calendarul procedural în funcție de complexitatea speței.
Contextul rămâne unul sensibil atât pentru România, cât și pentru Ungaria, temele identitare intersectându-se cu dezbaterile europene privind subsidiaritatea, drepturile minorităților și competențele instituțiilor UE. Subiectul va continua să fie urmărit îndeaproape în regiune, pe măsură ce cauza înaintează pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.