Atenție la schimbările bruște de vreme: meteorologii urmăresc din nou configurarea vortexului polar, un tipar atmosferic care poate aduce episoade cu ninsori, vânt și ger, mai ales la altitudini înalte și în depresiunile intracarpatice. Titlurile alarmiste nu ajută; ceea ce contează sunt datele concrete și modul în care acest sistem evoluează de la o zi la alta.
Ce este, de fapt, vortexul polar și cum ne poate influența
Vortexul polar nu „vine” sau „pleacă” ca un front obișnuit; el descrie o organizare a maselor de aer rece din zona arctică, la altitudini mari. Când circulația atmosferică îl menține compact, aerul foarte rece rămâne aproape de Polul Nord. Când se fragmentează, „limbi” de aer rece pot coborî spre latitudini temperate, inclusiv în România. În astfel de situații apar frecvent: lapoviță și ninsoare la munte, intensificări ale vântului pe creste, răciri accentuate noaptea în bazine și depresiunile intracarpatice, dar și perioade scurte de vreme blândă în sud și est când circulația se rearanjează.
„Vortexul polar este o stare a atmosferei din regiunea polară, nu un fenomen punctual. Nu vom avea o predicție foarte clară la mult timp înainte, iar discuțiile care promit certitudini sunt, în bună măsură, speculative.” — Lucian Sfîcă, climatolog
Pe scurt, Arctica și latitudinile temperate sunt „cuplate” prin circulația globală a aerului. Când această „cuplare” se schimbă, România poate trece rapid de la o zi blândă de iarnă la un episod rece cu precipitații mixte, apoi înapoi la temperaturi apropiate de normal. Nu există o dată exactă la care „începe prăpădul”; ferestrele de risc se evaluează pe baza evoluției din următoarele 24–72 de ore și a semnalelor din straturile superioare ale atmosferei.
La ce ne putem aștepta și cum ne pregătim inteligent
În episoade asociate unui vortex mai relaxat, scenariul obișnuit pentru România arată astfel:
— Munții și zonele submontane primesc primii ninsoare și viscol pe creste, cu vizibilitate redusă și rafale puternice.
— Dealurile și depresiunile pot coborî noaptea sub zero grade, cu polei local și troiene pe drumuri expuse.
— Sudul și estul pot alterna între ploi reci, lapoviță și intervale scurte mai blânde, în funcție de traiectoria aerului rece și de umezeala disponibilă.
„Fenomenele extreme și trecerile bruște au devenit mai frecvente; încălzirea globală nu exclude episoade scurte de frig intens.” — Elena Mateescu, ANM
Indiferent de intensitate, reacția noastră trebuie să fie practică, nu panicardă:
— Verifică prognoza la 6–12 ore înainte de drumuri lungi și urmărește informările nowcasting pentru județul tău.
— Echipează mașina de iarnă: anvelope, lanțuri acolo unde e cazul, lichid de parbriz rezistent la îngheț, lopată mică și pături.
— Protejează instalațiile expuse: robinetele exterioare, conductele neizolate, sursele alternative de încălzire folosite în siguranță.
— Planifică activitățile la munte ținând cont de vânt, stratul de zăpadă și riscul de alunecări/avalane, consultând avertizările locale.
Important: etichetele de tip „cod” sunt emise punctual și pot fi actualizate rapid. Unele regiuni pot rămâne cu vreme mai blândă în același interval, dacă intrăm pe „marginea” nucleului de aer rece. De aceea, informația utilă este cea actualizată, nu promisiunile despre „o iarnă sigur grea” sau „prăpăd garantat”.
În zilele cu vortex activ, urmărește rafalele pe crestele din Carpații Meridionali și Orientali, verifică stratul de zăpadă și ia în calcul rutele alternative în zonele unde se formează frecvent polei. În localități, o bună coordonare între serviciile de deszăpezire, transport și cetățeni scade disconfortul și reduce riscurile pentru trafic.