Conform informațiilor publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP), între 1 aprilie și 10 octombrie, doar 6.916 români cu domiciliul sau reședința în străinătate s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Acest număr stă la baza unor întrebări cu privire la interesul românilor din afară pentru a participa activ la procesul electoral din țară.
În ceea ce privește alegerile parlamentare, datele sunt la fel de îngrijorătoare. Până vineri după-amiază, portalul www.votstrainatate.ro a înregistrat doar 6.014 cereri de vot prin corespondență din partea alegătorilor români din străinătate. Această tendință sugerează că, deși românii din diaspora ar avea posibilitatea de a se exprima prin vot, interesul pentru această metodă este mult mai scăzut decât ar fi fost anticipat.
Termenele-limită
Termenele-limită pentru înregistrarea ca alegător prin corespondență sunt esențiale în acest context. În cazul alegerilor pentru Președintele României, termenul a fost stabilit pentru 10 octombrie, în timp ce pentru alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegătorii mai au timp până pe 17 octombrie să se înregistreze. Totodată, românii din străinătate au avut oportunitatea de a se înscrie ca alegători la secțiile de votare până la sfârșitul lunii septembrie. AEP a raportat că au fost primite 6.751 de cereri de vot la secție pentru alegerile prezidențiale și 6.067 pentru cele parlamentare.
Aceste cifre indică o participare scăzută a românilor din diaspora, un aspect care merită analizat mai în detaliu. De-a lungul timpului, s-au ridicat numeroase întrebări legate de modul în care românii din străinătate își pot exercita dreptul de vot. Aceasta este o temă sensibilă, având în vedere că mulți dintre aceștia se simt deconectați de procesul electoral din țară, ceea ce ar putea explica lipsa de interes față de votul prin corespondență.
Un alt aspect important de luat în considerare este modul în care campaniile de informare și conștientizare sunt implementate. Deși opțiunea de a vota prin corespondență este disponibilă, mulți români din diaspora pot să nu fie suficient de informați cu privire la proces și la avantajele acestei metode. În plus, dificultățile întâmpinate în completarea cererilor de vot și trimiterea documentelor pot descuraja potențialii alegători.
Pentru a încuraja o participare mai activă, autoritățile române ar putea să ia în considerare inițiativele de informare care să ajungă direct la românii din diaspora. Evenimentele de informare online, sesiuni de întrebări și răspunsuri, sau colaborarea cu organizații din străinătate care se ocupă de românii din comunitățile locale ar putea contribui la creșterea interesului pentru votul prin corespondență.
Pe de altă parte, numărul cererilor de vot la secție este, de asemenea, semnificativ, dar reflectă o realitate diferită. Deși 6.751 de cereri pentru alegerile prezidențiale și 6.067 pentru cele parlamentare sugerează un anumit grad de implicare, este clar că nu toți românii din diaspora își aleg să voteze prin corespondență. Acest fenomen poate fi interpretat și în contextul dificultăților cu care se confruntă românii care locuiesc în afaceri, precum: distanța față de secțiile de votare, programul de lucru, sau lipsa de accesibilitate.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.