Potrivit lui Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), țara noastră contribuie cu aproximativ 5% din totalul mașinilor înmatriculate în Uniunea Europeană (UE). Acest procent plasează România pe o poziție importantă în peisajul auto european și demonstrează capacitatea sa de a concura cu marile economii industriale.
În ultimii ani, industria auto a avut o evoluție constant pozitivă, generând aproximativ 13% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării.
Cu două mari centre de producție, la Dacia și Ford, România reușește să mențină un ritm de producție crescut, iar tendințele indică o creștere semnificativă și în 2024. Estimările arată că la finalul anului curent producția va crește cu 9,17%, atingând 560.000 de unități fabricate.
Industria auto, un sector-cheie pentru exporturile României
Unul dintre aspectele esențiale ale industriei auto din România este contribuția sa la exporturi. În 2023, cifra de afaceri generată de acest sector a fost de 33 de miliarde de euro, reprezentând peste 27% din totalul exporturilor naționale. Pentru 2024, se așteaptă o creștere a cifrei de afaceri la 35 de miliarde de euro, având în vedere expansiunea producției Ford și performanțele remarcabile ale Dacia.
Potrivit ACAROM, România ocupă locul cinci în Europa în ceea ce privește producția de autoturisme, demonstrând astfel că industria auto rămâne un sector strategic. În ciuda unor interpretări greșite privind balanța comercială a industriei auto, Adrian Sandu a clarificat că România are un excedent comercial în acest domeniu.
Exporturile auto se situează între 30 și 31 de miliarde de euro, în timp ce importurile sunt de aproximativ 23-24 de miliarde de euro, ceea ce indică o poziție economică favorabilă.
Pentru a evidenția importanța industriei auto în România, putem sublinia câteva puncte esențiale:
- Contribuția de 13% la PIB-ul național;
- Generarea unei cifre de afaceri de 33 de miliarde de euro în 2023, cu o estimare de 35 de miliarde de euro pentru 2024;
- România produce 5% din totalul autoturismelor înmatriculate în Uniunea Europeană;
- Exporturile din sectorul auto depășesc importurile, aducând un excedent comercial semnificativ.
Te poate interesa: Dacia Duster și Bigster. Românii aleg versiunile premium, chiar și în fața creșterii prețurilor
Provocările infrastructurii și necesitatea modernizării transportului
Cu toate că industria auto din România are un impact economic semnificativ, există și provocări majore, în special în ceea ce privește infrastructura de transport. Neaderarea României la Spațiul Schengen a generat probleme legate de timpii de așteptare în vămi și de fluiditatea transporturilor. Deși situația s-a îmbunătățit recent, există în continuare dificultăți, în special la granița cu Turcia și Bulgaria, unde timpul de așteptare rămâne ridicat.
Adrian Sandu a subliniat că, pentru ca România să își păstreze poziția competitivă pe piața auto europeană, este nevoie de investiții semnificative în infrastructura de transport. Nu doar rețeaua de autostrăzi trebuie extinsă, ci și căile ferate trebuie modernizate pentru a permite un transport mai rapid al mărfurilor.
„Trebuie să spunem, în mod evident, că nu avem nevoie doar de infrastructură de transport rutier, nu avem nevoie doar de autostrăzi, ci avem nevoie de cale ferată adusă la un standard corespunzător. Vedem şi aici că se mişcă lucrurile, dar ceva mai încet, fiindcă avem magistralele de transport unde încă există restricţii de viteză de 20 – 30 km/h”, a explicat Adrian Sandu.
În prezent, viteza de transport a mărfurilor în România este considerabil mai redusă decât în vestul Europei. Potrivit lui Sandu, transportul feroviar în țară are o viteză medie de doar 25 km/h, ceea ce încetinește considerabil livrările. După trecerea granițelor, viteza de transport crește la 40-60 km/h, dar timpii de așteptare din vamă afectează eficiența logisticii.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.