Alegerile vin pe fondul unor provocări economice și politice majore, iar sondajele indică o cursă strânsă între principalele partide. Creștin-democrații conservatori ai lui Friedrich Merz sunt favoriți, dar rezultatul final va depinde de capacitatea partidelor de a forma coaliții viabile.
Candidații și principalele teme de campanie
În competiția pentru funcția de cancelar se află cinci candidați importanți: Friedrich Merz (CDU), Olaf Scholz (SPD), Alice Weidel (AfD), Robert Habeck (Verzi) și Sahra Wagenknecht (BSW). Fiecare dintre aceștia are o viziune distinctă asupra viitorului Germaniei, iar temele de campanie reflectă preocupările majore ale electoratului.
Friedrich Merz și revenirea conservatorilor
Friedrich Merz, liderul CDU, este principalul favorit conform sondajelor, având un avans de aproximativ 10 puncte procentuale. Campania sa s-a axat pe trei direcții principale:
- Control strict al imigrației – Promovarea unor politici mai dure pentru gestionarea fluxului de migranți.
- Reducerea impozitelor – Un plan de stimulare economică bazat pe relaxarea fiscală.
- Relansarea economiei – O strategie orientată spre sprijinirea companiilor germane și crearea de locuri de muncă.
Deși Merz beneficiază de un sprijin puternic, el a generat controverse prin încercarea de a colabora cu AfD în privința politicilor de imigrație, o mișcare care a eșuat și i-a atras critici.
Olaf Scholz, actualul cancelar, în dificultate
Social-democratul Olaf Scholz încearcă să își păstreze funcția, însă guvernarea sa a fost afectată de multiple crize, inclusiv războiul din Ucraina și probleme economice. SPD propune un „fond Germania” pentru a sprijini economia, dar rămâne în urma CDU în sondaje.
Alice Weidel și ascensiunea AfD
Lidera AfD, Alice Weidel, este una dintre cele mai controversate figuri din politică. Partidul său promovează o agendă anti-imigrație și susține relații mai strânse cu Rusia. În ciuda susținerii unor personalități precum Elon Musk, AfD are șanse reduse de a ajunge la guvernare, dar câștigă teren în rândul tinerilor alegători pe platforme precum TikTok.
Robert Habeck și provocările ecologiste
Robert Habeck, liderul Verzilor, joacă un rol esențial în guvernul actual și susține tranziția către energie verde. Cu toate acestea, măsurile ecologice propuse au fost criticate de mediul de afaceri și de populație, ceea ce îi reduce șansele de a deveni cancelar.
Sahra Wagenknecht și noul său partid BSW
Sahra Wagenknecht, fostă lideră a stângii radicale, și-a creat propriul partid, BSW, care militează pentru relații mai bune cu Rusia și pentru protejarea clasei muncitoare germane. Deși este populară în estul Germaniei, șansele sale de a forma guvernul sunt limitate.
Citește și: Amenințare din cer: Germania în fața spionajului cu drone misterioase
Cum funcționează votul și ce scenarii sunt posibile?
Sistemul electoral german este complex și permite alegătorilor să exprime două voturi: unul pentru candidații din circumscripții și unul pentru partide. Orice partid care depășește pragul de 5% intră în Bundestag, ceea ce face ca formarea guvernului să depindă de negocieri între partide.
Reducerea numărului de locuri în Bundestag
O schimbare importantă în acest an este reducerea numărului de locuri din Bundestag de la 733 la 630. Această reformă vizează simplificarea procesului legislativ și eliminarea distorsiunilor electorale.
Posibile alianțe pentru formarea guvernului
Deși CDU este favorită, Friedrich Merz a exclus o coaliție cu AfD, ceea ce restrânge opțiunile de guvernare. Cele mai probabile scenarii sunt:
- CDU + SPD – O mare coaliție, similară cu guvernările anterioare.
- CDU + Verzii – O alianță care ar putea atrage sprijin internațional datorită politicilor ecologiste.
- SPD + Verzii + BSW – O posibilă alianță de centru-stânga, dar cu șanse mai mici.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.