in

Alexandru Rafila trage un semnal de alarmă! Cine conduce sănătatea publică din România?

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a atras atenția asupra unei probleme alarmante din sistemul de sănătate publică din România.


Acesta a evidențiat marți, în cadrul unei declarații oficiale, faptul că multe dintre direcțiile de sănătate publică (DSP) din țară nu mai sunt conduse de medici, ci de persoane din alte domenii, precum economie sau inginerie.

O astfel de situație ridică semne de întrebare cu privire la competența managerială în gestionarea crizelor de sănătate publică și la impactul asupra populației.

Direcțiile de sănătate publică, conduse de neprofesioniști în medicină

Într-un mesaj tranșant, Alexandru Rafila a explicat cum majoritatea direcțiilor de sănătate publică din România sunt coordonate de persoane fără pregătire medicală. Această realitate pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a răspunde eficient problemelor din domeniul sănătății.

„Nu mai avem medici în direcţiile de sănătate publică. Marea lor majoritate sunt conduse de economişti, ingineri, tot felul de profesiuni”, a declarat Rafila.

Problema este amplificată de diferențele salariale uriașe între directorii DSP și medicii din subordinea lor. Ministrul a menționat că un director de DSP câștigă de cel puțin două ori mai puțin decât un medic care lucrează în laborator, ceea ce face ca posturile de conducere să devină mai puțin atractive pentru specialiștii în domeniu. În acest context, recrutarea unui medic calificat pentru astfel de funcții devine o provocare majoră.

Această inegalitate salarială nu doar că descurajează medicii să ocupe funcții de conducere, dar contribuie și la o slabă gestionare a resurselor și crizelor din sănătate. Practic, sistemul pierde din vedere tocmai expertiza necesară pentru o coordonare eficientă.

Cazul Maramureș: un exemplu de management defectuos

Un exemplu concret care ilustrează această problemă vine din județul Maramureș, unde gestionarea defectuoasă a unei crize de sănătate a atras critici din partea ministrului. Două cazuri de meningită bacteriană au determinat autoritățile locale să închidă toate unitățile de învățământ preuniversitar.

Decizia, coordonată de un economist aflat la conducerea DSP Maramureș, a fost considerată excesivă și nepotrivită de către Alexandru Rafila.

„Ce credeţi că au făcut la Maramureş pentru aceste două cazuri de meningită? Au închis toate şcolile, grădiniţele până pe data de 5 şi au făcut dezinsecţie”, a subliniat ministrul.

Închiderea școlilor, o măsură extremă, a fost considerată de specialiști ca fiind mai degrabă o reacție panicată decât una bazată pe analiza riscurilor. Lipsa unei abordări științifice în gestionarea crizei a scos la iveală consecințele grave ale absenței unor profesioniști în medicină la conducerea DSP-urilor.

Acest incident arată clar cum lipsa unei pregătiri medicale solide în pozițiile de conducere poate duce la decizii care afectează mii de persoane, de la elevi și părinți până la cadre didactice.

Soluția propusă: consolidarea Institutului Național de Sănătate Publică

Pentru a rezolva această problemă sistemică, Alexandru Rafila propune crearea unei rețele puternice în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Acest plan urmărește să asigure o coordonare eficientă la nivel național și să îmbunătățească răspunsul instituțional în cazul crizelor de sănătate publică.

„Alternativa este să creăm o reţea puternică a Institutului Naţional de Sănătate Publică. Am mai înfiinţat două filiale în afară de cele istorice, la Craiova și Galați, și sperăm să putem acoperi toată țara”, a declarat Rafila.

Ministrul subliniază importanța unui corp tehnic competent, care să aibă expertiza necesară pentru supravegherea bolilor transmisibile și pentru implementarea politicilor de sănătate publică. Prin extinderea rețelei INSP, se urmărește nu doar o mai bună coordonare, ci și o uniformizare a standardelor de intervenție la nivel național.

Aceste noi filiale ar putea să compenseze lipsa de profesioniști în sănătate publică la nivel local, oferind sprijin tehnic și logistic direcțiilor de sănătate publică. Astfel, autoritățile centrale ar avea un control mai mare asupra modului în care sunt gestionate crizele locale, reducând riscul unor decizii inadecvate, precum cele din Maramureș.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.