in

Calculul Pensiilor în 2024 – Vechimea în Muncă și Punctele de Stabilitate

Sistemul de pensii din România va fi guvernat de o nouă legislație care aduce modificări semnificative în modul de calcul al pensiilor.


Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial, introduce o serie de criterii noi pentru determinarea pensiei corecte, luând în considerare trei elemente esențiale: perioada de contributivitate, punctele de stabilitate și perioadele necontributive.

Perioada de contributivitate reprezintă anii în care persoana a contribuit efectiv la sistemul public de pensii. Punctele de stabilitate sunt puncte suplimentare acordate pentru anii de cotizare peste un anumit prag, iar perioadele necontributive sunt acele perioade care, deși nu au implicat contribuții directe la sistemul de pensii, sunt recunoscute ca vechime în muncă. Aceste modificări au fost concepute pentru a reflecta mai corect eforturile depuse de indivizi de-a lungul carierei lor.

Perioadele necontributive și importanța lor

Una dintre cele mai importante schimbări aduse de noua lege este recunoașterea și includerea perioadelor necontributive în calculul pensiei. Aceste perioade includ, printre altele, serviciul militar, studiile universitare și perioada de șomaj.

Pentru exemplificare, să considerăm cazul unei persoane care a avut un stagiu militar de 6 luni, a urmat cursurile unei facultăți timp de 5 ani și a fost în șomaj timp de 6 luni. Aceste perioade sunt considerate perioade asimilate vechimii și contribuie la punctajul total al pensiei. Conform șefului Casei de Pensii, Daniel Baciu, „Pentru aceste perioade asimilate vechimii – stagiul militar, facultatea la zi și șomajul, etc -, pentru fiecare an se acordă 0,25 puncte”.

Pentru a calcula punctajul total, se adaugă punctajele pentru fiecare perioadă asimilată:

  1. Stagiul militar: Se consideră perioadă asimilată și contribuie la punctajul total.
  2. Studiile universitare: Cei 5 ani de facultate se adaugă la punctajul total ca perioadă de necontributivitate.
  3. Șomajul: Cele 6 luni de șomaj sunt, de asemenea, incluse în calculul punctajului.

Punctele de stabilitate și valoarea punctului de referință

Pe lângă perioadele de contributivitate și necontributivitate, noua lege introduce și conceptul de puncte de stabilitate, care sunt acordate pentru anii de cotizare realizati peste 25 de ani. Aceste puncte se acordă în funcție de tranșele de vechime după cum urmează:

  • 0,50 puncte pentru fiecare an realizat între 25 și 30 de ani de cotizare
  • 0,75 puncte pentru fiecare an realizat între 30 și 35 de ani de cotizare
  • 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani de cotizare

Aceste puncte sunt adăugate la punctajul total, asigurând astfel o pensie mai mare pentru cei care au avut cariere mai lungi. În plus, valoarea punctului de referință (VPR) este stabilită la 81 de lei la data intrării în vigoare a legii și va fi indexată anual în luna ianuarie cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

De exemplu, dacă un asigurat a acumulat un total de 100 de puncte de-a lungul carierei sale, pensia acestuia se va calcula prin înmulțirea numărului total de puncte cu VPR, ceea ce ar rezulta într-o pensie de 8100 de lei pe an, indexată conform regulilor stabilite.

Sporurile de vechime și vârsta de pensionare

Pentru personalul din sectorul bugetar, sporurile de vechime în muncă sunt calculate conform legii 153/2017. Aceste sporuri sunt acordate în funcție de tranșele de vechime în muncă și sunt adăugate la salariul de bază, contribuind astfel la pensia finală.

Vârsta standard de pensionare rămâne de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, cu posibilitatea pentru femei de a opta pentru pensionarea la 65 de ani începând cu 1 ianuarie. Aceasta va crește gradual de la 63 la 65 de ani până în 2035. Stagiul complet de cotizare pentru obținerea pensiei este de 35 de ani, iar stagiul minim este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter