Comisia Europeana critică dur la Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 (PNIESC), care a fost depus cu întârziere și este considerat lipsit de măsuri și informații, cu obiective neambițioase. Criticile exprimate în documentele Comisiei aruncă o lumină asupra problemelor majore cu care se confruntă planul energetic al României.
Unul dintre principalele puncte de critici aduse de Comisia Europeană este depunerea tardivă a proiectului PNIESC de către România, cu trei luni întârziere. Această întârziere a pus presiune asupra Comisiei Europene, care a avut un timp limitat pentru a evalua planul și a face recomandări.
Cu toate acestea, criticile nu se opresc aici. Planul prezentat de România a fost considerat ca având obiective neambițioase și lipsit de politici și măsuri necesare pentru a aborda tranziția verde. Mai exact, obiectivele referitoare la energia regenerabilă au fost considerate nesatisfăcătoare, iar documentul nu oferă informații clare cu privire la măsurile planificate pentru a atinge aceste obiective.
Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și captarea carbonului
În ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, proiectul PNIESC nu a reușit să ofere dovezi și proiecții credibile că România va atinge obiectivul său de reducere cu 12,7% în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. Aceasta înseamnă că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a realiza această țintă.
Mai mult, lipsesc măsuri clare pentru captarea carbonului și un angajament solid pentru eliminarea treptată a cărbunelui din producția de energie. Comisia Europeană solicită României să identifice cantitatea de emisii de dioxid de carbon care poate fi captată anual până în 2030 și să prezinte detalii despre transportul acestui dioxid de carbon captat.
Eficiența energetică și stocarea energiei
În ceea ce privește eficiența energetică, planul PNIESC este văzut ca fiind informativ, dar nu ia în considerare pe deplin cerințele directivei UE privind eficiența energetică. De asemenea, planul nu propune o creștere a ambițiilor privind renovarea clădirilor pe termen lung, ceea ce este esențial pentru reducerea consumului de energie.
Un alt aspect important este stocarea energiei, unde planul lipsește de obiective clare și măsuri ambițioase. Acest lucru poate pune în pericol reziliența sistemului energetic în fața schimbărilor climatice și a nevoilor viitoare.
Pentru a-și îmbunătăți planul energetic și climatic, România trebuie să țină cont de recomandările Comisiei Europene și să stabilească politici și măsuri mai clare pentru atingerea obiectivelor stabilite. Cu termenul limită de 30 iunie 2024 pentru finalizarea PNIESC, autoritățile române au nevoie de o abordare mai ambițioasă și mai concretă pentru a-și asigura succesul în cadrul tranziției verzi.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.