Agricultorii din România, în special cei din regiunea vestului țării, au fost nevoiți să își reorienteze strategiile de cultivare pentru a face față acestor condiții nefavorabile.
Tradional, agricultura românească s-a bazat pe cultivarea cerealelor, dar recent, datorită schimbărilor de temperatură și precipitații, fermierii au început să caute alternative mai rezistente. Un exemplu notabil în acest sens este adopția culturii de năut, care devine din ce în ce mai populară în regiuni precum Moldova. Năutul este apreciat pentru rezistența sa la secetă și la înghețurile târzii, făcându-l ideal în condițiile climatice actuale.
Emil Enache, un fermier din județul Vaslui, explică: „Năutul este o cultură relativ simplă. La o pregătire minimă a solului, se plantează cu semințele de precizie, iar randamentul este semnificativ, fiind înregistrată o producție medie de 2.500 de kilograme pe hectar”.
Potrivit Ministerului Agriculturii, se estimează că, în acest an, se vor cultiva în România aproximativ 4.000 de hectare de năut.
Beneficii Economice și Ecologice
Pe lângă adaptabilitatea la condiții climatice dificile, năutul oferă și avantaje economice substanțiale. Prețul boabelor de năut poate ajunge până la 800 de euro pe tonă, ceea ce poate asigura un profit estimat de 1.000 de euro pe hectar pentru fermieri, după deducerea cheltuielilor. De asemenea, năutul are beneficii ecologice, fiind o sursă importantă de fixare a azotului în sol, contribuind astfel la îmbunătățirea fertilității acestuia și la reducerea necesarului de îngrășăminte chimice.
Aceste caracteristici îl fac să rivalizeze cu alte plante cultivate pentru subvenții, cum ar fi soia, mazărea sau linte, oferind o alternativă viabilă și sustenabilă pentru agricultura românească.
Cu toate aceste avantaje, cultivarea năutului nu este lipsită de provocări. Controlul buruienilor și protejarea culturii împotriva bolilor și dăunătorilor rămân aspecte critice care necesită atenție continuă.
Emil Enache menționează că se fac eforturi pentru a găsi soluții eficiente: „Sunt încercări la institutele care au rămas în România cu câteva substanțe și am înțeles că au început să dea rezultate. În curând vom avea și un ierbicid bun, pentru buruienile cu frunză lată, să nu mai fim nevoiți să dăm cu prășitoarea.”
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.