Luni dimineața, la ora 10:14, un cutremur cu magnitudinea de 4 pe scara Richter a avut loc în județul Vrancea, cunoscută drept epicentrul activității seismice din România.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri, în zona seismică Vrancea, una dintre cele mai active regiuni tectonice din Europa de Sud-Est.
Cutremurul nu a provocat pagube materiale sau victime, dar a fost resimțit slab în mai multe localități din apropiere. Printre orașele aflate în vecinătatea epicentrului se numără Focșani (37 km vest), Buzău (72 km nord), Sfântu-Gheorghe (72 km est), Bacău (87 km sud), Brașov (87 km est) și Bârlad (88 km sud-vest).
Adâncimea la care s-a produs acest cutremur este specifică regiunii Vrancea, unde majoritatea seismelor au loc la adâncimi cuprinse între 70 și 180 de kilometri. Acest tip de cutremure, denumite intermediare, sunt mai puțin distructive decât cele de suprafață, dar pot fi resimțite pe o arie foarte extinsă.
Specialiștii susțin că activitatea seismică din ultimele săptămâni este normală pentru această zonă. Totuși, ei atrag atenția că seismele de mică și medie intensitate ar putea preceda un cutremur major.
Martie, o lună activă seismic: 24 de cutremure în România
Seismul de luni nu este un caz izolat. Potrivit datelor oficiale publicate de INCDFP, doar în luna martie, România a înregistrat 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4 grade pe scara Richter. Majoritatea acestor mișcări telurice s-au produs tot în zona Vrancea, însă au existat și activități seismice sporadice în alte județe precum Buzău, Gorj sau Argeș.
Această frecvență ridicată de cutremure minore este privită de experți drept o caracteristică a regiunii. “România este o țară cu risc seismic ridicat, iar Vrancea este nucleul acestei instabilități tectonice. Activitatea constantă nu este neapărat un motiv de îngrijorare, dar nici nu poate fi ignorată,” a declarat profesorul Ioan Moldovan, seismolog la Facultatea de Geologie din București.
Cu toate că aceste seisme nu sunt suficient de puternice pentru a provoca pagube, ele pot produce panică în rândul populației și ar trebui să servească drept un apel la conștientizare și pregătire.
Pentru a oferi un context mai amplu, iată un scurt rezumat al activității seismice din luna martie:
-
24 de cutremure înregistrate în România
-
Magnitudini între 2 și 4 grade
-
Majoritatea în zona Vrancea
-
Niciun cutremur major sau cu victime
Septembrie 2024: cel mai puternic cutremur al anului
Anul 2024 a fost deja marcat de un seism semnificativ. La data de 16 septembrie, județul Buzău a fost epicentrul unui cutremur cu magnitudinea de 5,4 pe scara Richter – cel mai puternic produs în România în acest an. Cutremurul s-a simțit în mai multe orașe, inclusiv în București, provocând o undă de șoc în rândul populației.
Deși nu s-au înregistrat victime, autoritățile au tratat evenimentul cu maximă seriozitate. Mai multe clădiri vechi din centrul Bucureștiului au fost inspectate pentru eventuale fisuri, iar planurile de intervenție au fost reactualizate.
Seismologii au explicat că acest cutremur a fost un memento al vulnerabilității seismice a României. “Cutremurele de peste 5 grade pot provoca pagube semnificative, mai ales în zonele unde clădirile nu sunt consolidate corespunzător. De aceea, este vital să nu neglijăm pregătirea și educarea populației,” a precizat cercetătorul Radu Mihăilescu de la INCDFP.
Acest cutremur din septembrie a fost urmat de o perioadă de activitate seismică redusă, dar nu a exclus posibilitatea unui nou seism de amploare în viitorul apropiat.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.