in

Datoria publică a României atinge niveluri alarmante! Impactul asupra economiei și vieții cetățenilor în 2025

Banca Națională a României (BNR) a lansat un anunț îngrijorător cu privire la situația datoriilor naționale.

Datoria publică a României atinge niveluri alarmante! Impactul asupra economiei și vieții cetățenilor în 2025

Conform datelor recente, atât datoria internă cât și cea externă au înregistrat creșteri semnificative în ultimele luni, ceea ce ridică noi semne de întrebare despre sustenabilitatea financiară a țării pe termen mediu și lung. Aceste informații vor avea cu siguranță impact asupra economiei naționale și asupra românilor, care vor resimți aceste schimbări în portofelele lor.

La sfârșitul lunii octombrie 2024, România se confrunta cu o datorie națională totală care depășea pragul de 1.300 de miliarde de lei, sumă ce include atât datoria internă cât și cea externă. BNR a comunicat cifre alarmante, care ar putea avea un impact direct asupra capacității economiei de a se dezvolta în mod sustenabil în următorii ani.

Cu o datorie totală atât de mare, economiștii se întreabă care vor fi măsurile pe care autoritățile le vor adopta pentru a echilibra bugetul și a preveni o eventuală criză economică.

Creșterea datoriei externe și interne a României

Începând cu octombrie 2024, datoria externă a României a înregistrat o creștere semnificativă, atingând valoarea de 475,473 miliarde de lei, ceea ce reprezenta aproximativ 27,6% din PIB-ul țării. Comparativ cu septembrie 2024, când aceasta era de 473,966 miliarde de lei, diferența este vizibilă și reflectă o tendință ascendentă care nu poate fi ignorată. Cea mai mare parte a datoriei externe a fost contractată de către administrația publică centrală, iar o mică parte de administrația locală.

Totodată, datoria internă a administrației publice a fost și ea în creștere, ajungând la 455,713 miliarde de lei, adică 26,4% din PIB, față de 25,7% cât era în luna septembrie. Datoria internă reprezenta în mare parte obligațiuni emise de stat, însă și împrumuturile externe care au fost folosite pentru a susține cheltuielile publice. Dacă datoria externă este legată de împrumuturi din afaceri și instituții internaționale, datoria internă reflectă politica fiscală a guvernului și capacitatea acestuia de a atrage capital pe plan local.

„Cea mai mare parte a datoriei interne se află în monedă națională, iar administrarea acesteia nu este un proces simplu, având în vedere fluctuațiile economice și inflația. Așadar, guvernul se confruntă cu provocarea de a echilibra cheltuielile publice cu necesitatea de a susține creșterea economică” – afirmă un analist economic.

În ceea ce privește structura datoriei interne, cea mai mare parte provine din împrumuturi contractate pe termen mediu și lung, inclusiv titluri de stat. Aceste titluri reprezintă aproape 780,243 miliarde de lei din totalul datoriei interne, ceea ce ridică întrebări cu privire la capacitatea statului de a le rambursa în timp util, având în vedere veniturile actuale și prognozele economice.

Citește și: ROBOR atinge noi cote: Ce înseamnă creșterea dobânzilor pentru buzunarul tău?

Implicațiile asupra economiei și românilor

Creșterea datoriilor, atât externe, cât și interne, va avea probabil efecte directe asupra vieții economice a cetățenilor. În primul rând, o datorie mai mare înseamnă o povară fiscală suplimentară pentru stat, iar guvernul va trebui să găsească modalități de a acoperi aceste cheltuieli. Aceste măsuri vor include probabil creșterea taxelor și impozitelor, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe gospodăriile românilor.

De asemenea, creșterea datoriilor externe poate duce la o depreciere a leului, ceea ce va face ca importurile să fie mai scumpe și va adânci inflația.

„Datoria publică în creștere continuă reprezintă un risc semnificativ pentru economia României, în special în contextul unei economii globale instabile. Dacă nu sunt implementate politici economice adecvate pentru a controla această datorie, România ar putea ajunge într-o situație în care nu mai poate plăti împrumuturile” – avertizează un alt expert în economie.

În plus, o datorie externă mai mare înseamnă o dependență crescută de sursele externe de capital, iar acest lucru poate afecta politica economică a țării. În cazul în care ratele dobânzilor internaționale cresc sau piețele financiare devin mai puțin favorabile, România ar putea întâmpina dificultăți serioase în obținerea fondurilor necesare pentru a-și menține plățile la zi.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.