Această problemă complexă este influențată de mai mulți factori esențiali, fiecare contribuind la structura economică distinctă a României.
Factorii cheie ai discrepanței de preț
Cursul de Schimb și Inflația. Păun atrage atenția asupra situației problematice a cursului de schimb în România. Inflația în țară, mult mai mare decât media din Zona Euro, nu este reflectată într-o depreciere corespunzătoare a monedei naționale.
Această discrepanță duce la prețuri în euro semnificativ mai mari pentru produsele românești, ceea ce afectează negativ competitivitatea producătorilor locali.
Subvențiile și Sistemul de Ajutor. Un alt aspect relevant este dimensiunea subvențiilor acordate în România, care sunt mai mici comparativ cu alte țări din UE, cum ar fi Franța, Italia sau Germania. Această diferență pune producătorii români într-o poziție dezavantajoasă, accentuând problemele cauzate de fixitatea cursului de schimb.
Procesarea și valoarea adăugată
Industria alimentară din România este caracterizată printr-un nivel scăzut de procesare și valoare adăugată. Păun explică importanța valorii adăugate, notând că produsele cu un grad mai ridicat de prelucrare aduc contribuții mai mari la PIB. În România, se produce o cantitate limitată de bunuri cu valoare adăugată mare.
România se confruntă cu o producție internă de alimente insuficientă pentru a acoperi cererea, exemplificată de situația pieței cărnii de porc, unde oferta locală satisface doar o treime din necesar.
Lipsa capitalului, experienței, mentalitatea greșită, problemele fito-sanitare și accesul limitat la finanțare sunt câteva dintre problemele care afectează calitatea și costurile producției locale. Aceste aspecte, alături de infrastructura deficitară și politici de prețuri limitative, pun presiune suplimentară asupra producătorilor români.
România importă frecvent produse prelucrate realizate cu materii prime locale, ceea ce înseamnă că valoarea adăugată mare și creșterea PIB-ului se realizează în alte țări, nu în România. Exemplul grâului transformat în aluat sau paste în alte țări ilustrează acest fenomen.
Secretul Competitivității Produselor Străine. Păun menționează exemplul merelor poloneze, care rămân proaspete pe rafturi mai mult timp decât cele românești. Aceasta se datorează subvențiilor pe preț și caracteristicilor variantei de mere, care le fac mai rezistente și, prin urmare, mai competitive.
Concluzia Profesorului Păun este clară: prețurile mai mari ale alimentelor în România nu sunt rezultatul unei discriminări externe, ci reflectă problemele structurale interne și lipsa de inițiativă în abordarea acestora.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.